ȘÍLING, șilingi, s. m. 1. (Și în sintagma șiling englez) Monedă divizionară englezească, valorând a 20-a parte dintr-o liră sterlină, utilizată până la adoptarea monedei euro[1]. 2. (Și în sintagma șiling austriac) Denumire a unității bănești în Austria, până la adoptarea monedei euro. 3. Denumire a unităților bănești în Kenya, Somalia, Tanzania și Uganda. – Din engl. shilling, germ. Schilling.

ȘÍLING, șilingi, s. m. 1. Monedă divizionară englezească, valorând a 20-a parte dintr-o liră sterlină. 2. Unitate monetară a statului austriac. – Din engl. shilling, germ. Schilling.

SHÍLLING s. m. v. șiling.

ȘÍLING, șilingi, s. m. 1. Monedă divizionară englezească, valorînd a 20-a parte dintr-o liră sterlină. Din fiecare liră sterlină încasată prin impozite, patru șilingi sînt destinați pentru cheltuieli militare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 3 /1. Fata îi spune că venise acolo pentru întîia dată, pentru că sînt săraci și nu pot plăti de mai multe ori cîte un șiling. GHICA, S. 437. 2. Unitate monetară a statului austriac.Scris și: (după englezește) shilling.

șíling s. m., pl. șílingi

șíling s. m., pl. șílingi

SHÍLLING s.m. v. șiling1.

ȘÍLING1 s.m. 1. Monedă divizionară engleză, valorând a 20-a parte dintr-o liră sterlină. 2. Unitate monetară a unor țări africane (Kenya, Uganda, Somalia). [Scris și shilling. / < engl. shilling].

ȘÍLING2 s.m. Unitate monetară (până în 2002) a Austriei. [< germ. Schilling].

ȘÍLING s. m. 1. monedă divizionară engleză, a 20-a parte dintr-o liră sterlină. 2. unitatea monetară a unor țări africane (Kenya, Tanzania, Uganda). 3. unitatea monetară a Austriei. (< fr., engl. shilling, /3/ germ. Schilling)

șíling (-gi), s. m. – Monedă englezească și austriacă. Engl. shilling, germ. Schilling.

ȘÍLING ~gi m. 1) Monedă divizionară egală cu a 20-a parte dintr-o liră sterlină. 2) Unitate a sistemului monetar în unele țări. /<engl., fr. shilling, germ. Schilling

șiling m. monedă engleză de argint în valoare de 1 fr. 25: douăzeci șilingi fac o livră sterlingă.

*șíling m. (engl. shilling, germ. schilling, din shildling, d. schild, scut. Cp. cu scud. V. șalăŭ 2). O monetă engleză care, pînă la 1918, valora 1 franc și 25 de banĭ și care avea rolu franculuĭ. (În vechile țărĭ germane valora 5-10-15 pfenigĭ).

SHILLING v. șiling.