Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru șiștav

ȘIȘTÁV, -Ă, șiștavi, -e, adj. (Pop.; despre boabele cerealelor) Nedezvoltat, sec, mărunt. ♦ (Despre oameni și animale) Plăpând. – Din bg. șiškav.
ȘIȘTÁV, -Ă, șiștavi, -e, adj. (Pop.; despre boabele cerealelor) Nedezvoltat, sec, mărunt. ♦ (Despre oameni și animale) Plăpând. – Din bg. șiškav.
ȘIȘCÁV1, -Ă adj. v. șiștav.
ȘIȘTÁV, -Ă, șiștavi, -e, adj. Pipernicit, nedezvoltat, mărunt, plăpînd. Boabele șiștave nu pierd facultatea germinativă. SĂVULESCU, M. N. I 143. Variantă: șișcáv, -ă (I. CR. XIII 83) adj.
șiștáv (pop.) adj. m., pl. șiștávi; f. șiștávă, pl. șiștáve
șiștáv adj. m., pl. șiștávi; f. sg. șiștávă, pl. șiștáve
ȘIȘTÁV adj. v. chircit, degenerat, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit.
ȘÍȘTAV adj. v. debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred.
ȘIȘTÁV ~ă (~i, ~e) pop. 1) Care este lipsit de rezistență, de vitalitate. 2) (despre boabele de cereale) Care a degenerat din cauza unor condiții neprielnice; pipernicit; chircit. /<bulg. sišțav
șiștáv, -ă adj. (bg. šiškav, trupeș, pin aluz. la paĭu grîuluĭ șiștav). Sud. Cu paĭu gros și înalt de multă ploaĭe, dar cu spicu slab și cu puține boabe: un bob (de grîŭ) șiștav (CL. 1910, 215 și 897). V. șișcav.
șiștav adj. v. CHIRCIT. DEGENERAT. ÎNCHIRCIT. NEDEZVOLTAT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRICĂJIT. PRIZĂRIT. SFRIJIT.
șiștav adj. v. DEBIL. DELICAT. FIRAV. FRAGIL. GINGAȘ. PIRPIRIU. PLĂPÎND. PRIZĂRIT. SFRIJIT. SLAB. SLĂBĂNOG. SLĂBUȚ. ȘUBRED.

șiștav dex online | sinonim

șiștav definitie

Intrare: șiștav
șiștav adjectiv
șișcav 2 -'- adjectiv