12 definiții pentru șiștăvit
ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc,
vb. IV.
Refl. (
Pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. –
V. șiștav. ȘIȘTĂVÍT, -Ă, șiștăviți, -te,
adj. (
Pop.; despre boabele de cereale) Zbârcit, pipernicit. ♦ (Despre oameni) Slăbănog, plăpând, gălbejit. –
V. șiștăvi. ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc,
vb. IV.
Refl. (
Pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. – Din
șiștav. ȘIȘTĂVÍT, -Ă, șiștăviți, -te,
adj. (
Pop.; despre boabele de cereale) Zbârcit, pipernicit. ♦ (Despre oameni) Slăbănog, plăpând, gălbejit. –
V. șiștăvi. ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc,
vb. IV.
Refl. (Despre boabe) A se zbîrci, a se închirci, a se pipernici; (despre oameni) a fi lipsit de putere, a se slăbănogi.
!șiștăví (a se ~) (
pop.)
vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se șiștăvéște,
imperf. 3
sg. se șiștăveá;
conj. prez. 3 să se șiștăveáscă
șiștăvít (
pop.)
adj. m.,
pl. șiștăvíți;
f. șiștăvítă,
pl. șiștăvíte
șiștăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șiștăvésc, imperf. 3 sg. șiștăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. șiștăveáscă șiștăvít adj. m., pl. șiștăvíți; f. sg. șiștăvítă, pl. șiștăvíte ȘIȘTĂVÍ vb. v. chirci, debilita, degenera, închirci, pipernici, sfriji, slăbănogi, slăbi, șubrezi, zgârci. șiștăvésc (mă) v. refl. Sud. Mă fac șiștav.
șiștăvi vb. v. CHIRCI. DEBILITA. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. SLĂBĂNOGI. SLĂBI. ȘUBREZI. ZGÎRCI. șiștăvit dex online | sinonim
șiștăvit definitie
Intrare: șiștăvi
șiștăvi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv