Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru șiștăvi

ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. – V. șiștav.
ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. – Din șiștav.
ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc, vb. IV. Refl. (Despre boabe) A se zbîrci, a se închirci, a se pipernici; (despre oameni) a fi lipsit de putere, a se slăbănogi.
!șiștăví (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se șiștăvéște, imperf. 3 sg. se șiștăveá; conj. prez. 3 să se șiștăveáscă
șiștăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șiștăvésc, imperf. 3 sg. șiștăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. șiștăveáscă
ȘIȘTĂVÍ vb. v. chirci, debilita, degenera, închirci, pipernici, sfriji, slăbănogi, slăbi, șubrezi, zgârci.
șiștăvésc (mă) v. refl. Sud. Mă fac șiștav.
șiștăvi vb. v. CHIRCI. DEBILITA. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. SLĂBĂNOGI. SLĂBI. ȘUBREZI. ZGÎRCI.

șiștăvi dex online | sinonim

șiștăvi definitie

Intrare: șiștăvi
șiștăvi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv