ȘEUȘOÁRĂ, șeușoare, s. f. (Popular) Șeluță. Șeușoara lui, Două fălci de zmeu. PĂSCULESCU, L. P. 62.

ȘEUȘOÁRĂ, șeușoare, s. f. (Pop.) Șeluță. – Din șea (= șa) + suf. -uș-oară.

șeușoáră, șeușoáre, s.f. (pop.) șea mică, șeluță, șeuliță.