Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru șestină

ȘESTÍNĂ, șestine, s. f. (Reg.) Loc neted pe vârful unui munte. – Șest (reg. „șes” < lat.) + suf. -ină.
ȘESTÍNĂ, șestine, s. f. (Reg.) Loc neted pe vârful unui munte. – Șest (reg. „șes” < lat.) + suf. -ină.
ȘÉSTINĂ, șestine, s. f. Loc neted, plan pe vîrful unui munte.
șéstină (reg.) s. f., g.-d. art. șéstinei; pl. șéstine
șéstină s. f., g.-d. art. șéstinei; pl. șéstine
ȘÉSTINĂ s. v. platou, podiș.
șéstină, șéstine, s.f. (reg.) 1. șes, câmpie, zăpodie, pustă; tăpșan. 2. loc mocirlos. 3. platou (pe un munte sau pe un deal). 4. (în forma: șastină) podină, platformă plutitoare pe care se instalează moara de apă. 5. lemn încovoiat și lătăreț sub roata joagărelui.
șestină f. lemn încovoiat și lătăreț sub roata joagărului. [Origină necunoscută].
șestină s. v. PLATOU. PODIȘ.

șestină dex online | sinonim

șestină definitie

Intrare: șestină
șestină substantiv feminin