Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru ╚Öeptel

╚śEPT├ëL, septeluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice sau numai a celor de o anumit─â specie dintr-o ╚Ťar─â, regiune sau gospod─ârie. ÔÇô Din fr. cheptel.
╚śEPT├ëL, ╚Öepteluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice crescute ├«ntr-o gospod─ârie, ├«ntr-o comun─â, ├«ntr-o ╚Ťar─â (pentru a ob╚Ťine un beneficiu economic). ÔÇô Din fr. cheptel.
╚śEPT├ëL, ╚Öepteluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice crescute ├«ntr-o gospod─ârie, ├«ntr-o comun─â, ├«ntr-o ╚Ťar─â pentru ob╚Ťinerea unui beneficiu economic. F─âr─â o puternic─â baz─â furajer─â nu poate fi posibil─â m─ârirea ╚Öeptelului ╚Öi sporirea produc╚Ťiei animale. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2877.
╚Öept├ęl s. n., pl. ╚Öept├ęluri
╚Öept├ęl s. n., pl. ╚Öept├ęluri
╚śEPT├ëL s.n. Num─ârul total al animalelor domestice ale unei ╚Ť─âri, ale unei regiuni, ale unei gospod─ârii etc. [< fr. cheptel, cf. lat. capitale ÔÇô ceea ce este principal ├«ntr-o avu╚Ťie].
╚śEPT├ëL ~uri n. Totalitate a animalelor domestice (de aceea╚Öi specie) crescute ├«ntr-o ╚Ťar─â, ├«ntr-o regiune sau ├«ntr-o gospod─ârie. /<fr. cheptel

șeptel dex online | sinonim

șeptel definitie

Intrare: șeptel
șeptel substantiv neutru