Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru șenlâc

șenlâc, șenlâcuri, s.n. (înv.) manifestație publică de veselie, cu salve de puști și tunuri.
șenlíc și (maĭ des) șinlíc n., pl. urĭ (turc. șenlik). Sec. 17-18. Manifestațiune de bucurie pin cîntece orĭ detunăturĭ. – Și -lec, -lîc.

șenlâc dex online | sinonim

șenlâc definitie

Intrare: șenlâc
șenlâc