Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ╚Öemineu

╚śEMIN├ëU, ╚Öemineuri, s. n. C─âmin (pentru foc). ÔÇô Din fr. chemin├ęe.
╚śEMIN├ëU, ╚Öemineuri, s. n. (Livr.) C─âmin (pentru foc). ÔÇô Din fr. chemin├ęe.
╚śEMIN├ëU, ╚Öeminee ╚Öi ╚Öemineuri, s. n. Sob─â de zid joas─â, cu vatr─â larg─â, f─âr─â u╚Ö─â, ├«n care se pot arde butuci mari ╚Öi ├«n care fumul, trec├«nd direct ├«n co╚Ö, nu-i ├«nfierb├«nt─â pere╚Ťii; c─âmin. Pe ╚Öemineu, tanagraua din dreapta continu─â s─â-╚Öi duc─â urna ei funerar─â. ANGHEL-IOSIF, C. L. 86.
╚Öemin├ęu s. n., art. ╚Öemin├ęul; pl. ╚Öemin├ęuri
╚Öemin├ęu s. n., art. ╚Öemin├ęul; pl. ╚Öemin├ęuri / ╚Öemin├ęe
╚śEMIN├ëU s. v. c─âmin.
╚śEMIN├ëU s.n. Sob─â mare ca un cuptor ├«n zid, folosit─â la ├«nc─âlzirea unei camere; c─âmin. [Pl. -ee, -euri. / < fr. chemin├ęe].
╚śEMIN├ëU s. n. sob─â joas─â, mare, zidit─â ├«n perete, cu vatra larg deschis─â; c─âmin. (< fr. chemin├ęe)
╚śEMIN├ëU ~ri n. livr. Sob─â joas─â cu vatr─â deschis─â; c─âmin. [Sil. -mi-neu] /<fr. chemin├ęe
╚śEMINEU s. c─âmin. (├Än ~ e aprins focul.)

șemineu dex online | sinonim

șemineu definitie

Intrare: șemineu
șemineu 1 pl. -uri substantiv neutru
șemineu 2 pl. -e substantiv neutru