ȘEDINȚOMANÍE, s. f. (Ir,). Practică, obicei de a convoca multe ședințe (1), de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora. – Ședință + manie.

ȘEDINȚOMANÍE s. f. (Ir.) Practică, obicei de a convoca multe ședințe (1), de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora. – Ședință + manie.

ședințomaníe s. f., art. ședințomanía, g.-d. ședințomaníi, art. ședințomaníei

ședințomaníe s. f., art. ședințomanía, g.-d. ședințomaníi, art. ședințomaníei

ȘEDINȚOMANÍE s.f. (Peior.) Mania ședințelor. [< ședință + manie].

ȘEDINȚOMANÍE f. Obicei de a convoca multe ședințe inutile. /ședință + -manie

ședințomanie s. f. sg. obiceiul de a convoca multe ședințe, de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora