Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru ședințomană

ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman.
ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman.
ședințománă s. f., g.-d. art. ședințománei; pl. ședințománe
ședințománă s. f., g.-d. art. ședințománei; pl. ședințománe
ȘEDINȚOMÁN, -Ă s.m. și f. (Peior.) Cel care are mania ședințelor. [< ședință + -man].
ȘEDINȚOMÁN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care are mania de a convoca ședințe (fără motiv serios) cu discuții de lungă durată. /ședință + -man
ședințoman, -ă, ședințomani, -e adj. (d. oameni) care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.

ședințomană dex online | sinonim

ședințomană definitie

Intrare: ședințomană
ședințomană substantiv feminin admite vocativul