Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

54 defini╚Ťii pentru ╚Öcoli

╚śCO├üL─é, ╚Öcoli, s. f. 1. Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt public unde se predau elementele de baz─â ale principalelor discipline; ÔŚŐ p. ext. activitate legat─â de acest─â institu╚Ťie; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ Localul, cl─âdirea ├«n care este instalat─â ╚Öi func╚Ťioneaz─â institu╚Ťia de mai sus. ÔÖŽ Totalitatea elevilor ╚Öi a cadrelor didactice dintr-o asemenea institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 2. Fig. Izvor, surs─â de cuno╚Ötin╚Ťe, de ├«nv─â╚Ť─âturi; mijloc, sistem de instruire ├«ntr-un anumit domeniu; p. ext. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, experien╚Ť─â dob├óndit─â pe aceast─â cale. 3. Fig. Curent, mi╚Öcare ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â, artistic─â etc. care grupeaz─â ├«n jurul ei numero╚Öi adep╚Ťi; baza teoretic─â a acestei mi╚Öc─âri. ÔŚŐ Expr. A face ╚Öcoal─â = a avea un num─âr de adep╚Ťi. ÔÇô Din bg., sb., rus. ┼íkola, pol. skola.
╚śCOL├Ź, ╚Öcolesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A (se) instrui (temeinic) ├«n ╚Öcoal─â. ÔÇô V. ╚Öcoal─â.
╚śCO├üL─é, ╚Öcoli, s. f. 1. Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt public, unde se predau elementele de baz─â ale principalelor discipline; p. ext. activitate legat─â de aceast─â institu╚Ťie; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ Localul, cl─âdirea ├«n care este instalat─â ╚Öi func╚Ťioneaz─â institu╚Ťia de mai sus. ÔÖŽ Totalitatea elevilor ╚Öi a cadrelor didactice dintr-o asemenea institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 2. Fig. Izvor, surs─â de cuno╚Ötin╚Ťe, de ├«nv─â╚Ť─âturi; mijloc, sistem de instruire ├«ntr-un anumit domeniu; p. ext. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, experien╚Ť─â dob├óndit─â pe aceast─â cale. 3. Fig. Curent, mi╚Öcare ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â, artistic─â etc. care grupeaz─â ├«n jurul ei numero╚Öi adep╚Ťi; baza teoretic─â a acestei mi╚Öc─âri. ÔŚŐ Expr. A face ╚Öcoal─â = a avea un num─âr de adep╚Ťi. ÔÇô Din bg., scr., rus. ┼íkola, pol. skola.
╚śCOL├Ź, ╚Öcolesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A (se) instrui (temeinic) ├«n ╚Öcoal─â. ÔÇô V. ╚Öcoal─â.
╚śCO├üL─é, ╚Öcoli, s. f. 1. Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt (mai ales de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt elementar ╚Öi mediu); p. ext. activitate legat─â de aceast─â institu╚Ťie; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. A fost ╚Öi el muncitor ca ╚Öi mine... A f─âcut ╚Öcoala greu!... s-a ridicat. BARANGA, I. 194. ├Äl deter─â pe la ╚Öcoli ╚Öi filozofi. ISPIRESCU, L. 2. ╚śi ce chilie durat─â ╚Ö-a f─âcut ├«n poarta bisericii, pentru ╚Öcoal─â. CREANG─é, A. 2. ╚ścoal─â profesional─â = ╚Öcoal─â care preg─âte╚Öte muncitori califica╚Ťi din absolven╚Ťi ai cursului elementar, ├«ntr-o perioad─â de ╚Öcolarizare de doi sau trei ani. ÔÖŽ Localul, cl─âdirea ├«n care este instalat─â institu╚Ťia de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Mai ├«ncolo. venea prim─âria cu o ograd─â mare, apoi, pe sting─â, ╚Öcoala. REBREANU, R. I 93. ╚ś- Totalitatea elevilor unei institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Toat─â ╚Öcoala a luat parte la concurs. 2. Fig. Izvor, surs─â de cuno╚Ötin╚Ťe, de ├«nv─â╚Ť─âturi; mijloc; sistem de instruire ├«ntr-un anumit domeniu; p. ext. ├«nv─â╚Ť─âtura, experien╚Ťa dob├«ndit─â pe aceast─â cale. Folclorul este o ╚Öcoal─â la care ├«nve╚Ťi s─â-╚Ťi ad├ónce╚Öti dragostea de ╚Ťar─â. BENIUC, P. 8. Azi adeseori femeia, ca ╚Öi lumea, e o ╚Öcoal─â Unde-nve╚Ťi numai durere, ├«njosire ╚Öi spoial─â. EMINESCU, O. I 140. 3. Fig. Curent, mi╚Öcare ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â, artistic─â etc. care grupeaz─â ├«n jurul ei numero╚Öi adep╚Ťi; baza teoretic─â a acestei mi╚Öc─âri. Ridic├«ndu-se ├«n fa╚Ťa ╚Öcolii declamatorii a lui Aristia ╚Öi Caragiale... preconizeaz─â o art─â simpl─â ╚Öi o dic╚Ťiune natural─â. SADOVEANU, E. 71. Alegerea acestor elemente a fost opera ╚Öcolii critice moldovene╚Öti. IBR─éILEANU, SP. CR. 20. Socotim c─â literatura rom├«n─â se ├«mparte ast─âzi ├«n dou─â ╚Öcoli. RUSSO, O. 62.
școálă s. f., g.-d. art. șcólii; pl. școli
╚Öco├íl─â s. f., g.-d. art. ╚Öc├│lii; (institu╚Ťii, curente) pl. ╚Öcoli
╚Öcol├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Öcol├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Öcole├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öcole├ísc─â
╚śCO├üL─é s. 1. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, studiu. (A plecat la ~.) 2. (PED.) ╚Öcoal─â elementar─â v. ╚Öcoal─â primar─â; ╚Öcoal─â primar─â = ╚Öcoal─â elementar─â; ╚Öcoal─â secundar─â v. liceu. 3. (POL.) ╚Öcoal─â societar─â v. fourierism.
╚śCO├üL─é s. v. intrig─â, ma╚Öina╚Ťie, pepinier─â, uneltire.
╚śCOL├Ź vb. v. instrui, ├«nv─â╚Ťa.
╚Öco├íl─â (╚Öc├│li), s. f. ÔÇô Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. ÔÇô Mr. sculie, sculÔÇÖ├│, megl. scul├│. Lat. schola, prin intermediul sl. ┼íkola (Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Densusianu, GS, VI, 363), cf. bg., sb. ┼íkola, pol. szkola, mag. iskola ÔÇ║ var. Trans. i╚Öcoal─â (Treml., Magyar nyelv├Âr, XXIX, 25; G├íldi, Dict., 167). Dialectele, din ngr. Der. ╚Öcolar, adj. (privitor la ╚Öcoal─â); ╚Öcolar, s. m. (elev); ╚Öcol─âri╚Ť─â, s. f. (elev─â); ╚Öcol─âresc, adj. (╚Öcolar); ╚Öcol─âre╚Öte, adv. (ca elevii); ╚Öcol─âri, vb. (a studia, a ├«nv─â╚Ťa la ╚Öcoal─â); ╚Öcol─âret, s. n. (grup de elevi); ╚Öcoler(iu), s. m. (Trans., elev), cf. germ. Sch├╝ller. Din rom. provine bg. ┼íkolar (Capidan, Raporturile, 234).
╚śCO├üL─é ╚Öcoli f. 1) Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt elementar. 2) Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt specializat─â. ~ muzical─â. 3) Cl─âdire unde se afl─â aceast─â institu╚Ťie. 4) Totalitate a institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt de toate treptele; sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. ÔŚŐ ~ superioar─â denumire comun─â pentru ├«ntreg sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. 5) fig. Proces de acumulare a cuno╚Ötin╚Ťelor dintr-un domeniu. A face ~. 6) Curent ├«ntr-un domeniu de activitate, av├ónd mai mul╚Ťi adep╚Ťi. ~a flamand─â. [G.-D. ╚Öcolii] /<sb. ┼íkola, pol. szkola
╚ścoal─â f. ├Än Rom├ónia sunt scoale primare, secundare (licee, gimnazii, medii, normale, comerciale, de agricultur─â, profesionale), ╚Öi scoale superioare sau speciale. Depind de: MINISTERUL DE INSTRUC╚ÜIUNE: ╚ścoale normale (├«n Bucure╚Öti ╚Öi ├«n toate ora╚Öele mari din ╚Ťar─â ╚Öi din provinciile alipite) pentru formarea institutorilor ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âtorilor rurali; ╚ścoale medii (├«n ora╚Öele din Transilvania) cu program unitar; ╚ścoale profesionale (de gradul l-iu ╚Öi al II-lea); ╚ścoale comerciale (elementare ╚Öi superioare), vre-o 45 ├«n toat─â ╚Ťara; ╚ścoale de meserii (inferioare, superioare), vre-o 90 ├«n tot coprinsul ╚Ť─ârii; ╚ścoale de menaj (trei ├«n Bucure╚Öti ╚Öi c├óteva ├«n restul ╚Ť─ârii); ╚ścoale centrale de fete (Bucure╚Öti, Ia╚Öi, Craiova), ╚ścoala liber─â de ╚Ötiin╚Ťe politice din Bucure╚Öti pentru tinerii cari vor s─â intre ├«n administra╚Ťiunile politice. MINISTERUL DE CULTE: Seminarii, pentru formarea viitorilor preo╚Ťi (├«n num─âr de 9 ├«n vechiul Regat, din care unul muzulman la Megidie); ╚ścoale de Arte-frumoase (Bucure╚Öti, Ia╚Öi), pentru ├«nv─â╚Ť─âm├óntul picturei, sculpturei; ╚ścoala de arhitectur─â din Bucure╚Öti; Conservatorul de muzic─â ╚Öi de art─â dramatic─â din Bucure╚Öti, Ia╚Öi si Cluj. MINISTERUL DE R─éZBOIU: ╚ścoala militar─â de infanterie ╚Öi administra╚Ťie (din Bucure╚Öti ╚Öi Sibiu), destinat─â a forma ofi╚Ťeri de infanterie ╚Öi de administra╚Ťiune; ╚ścoala de cavalerie (din T├órgovi╚Öte), pentru formarea de ofi╚Ťeri de cavalerie; ╚ścoala de artilerie (din Bucure╚Öti), destinat─â a forma ofi╚Ťeri de artilerie; ╚ścoala de geniu (din Bucure╚Öti); ╚ścoala de marin─â (din Gala╚Ťi), pentru formarea ofi╚Ťerilor de marin─â; ╚ścoala elevilor guarzi de artilerie ╚Öi geniu (din Bucure╚Öti); Scoale militare (licee militare) din Craiova, Ploie╚Öti, Roman, Bistri╚Ťa, M─ân─âstirea Dealului; etc.; ╚ścoala de pirotehnie (din Bucure╚Öti), formeaz─â practiciani pentru confec╚Ťionarea de explozibile de r─âzboiu; ╚ścoala superioar─â de r─âsboiu, are de scop a forma ofi╚Ťeri de Stat-major; ╚ścoala de cartografie, pe l├óng─â serviciul geografic al armatei; Institutul medico-militar (din Bucure╚Öti ╚Öi Cluj), formeaz─â medici pentru armat─â: Aeronautica din Bucure╚Öti. MINISTERUL AGRICULTUREI ╚śI DOMENIILOR: ╚ścoala agronomic─â din Bucure╚Öti; ╚ścoala superioar─â de silvicultur─â dela Br─âne╚Öti; ╚ścoala de brigadieri dela Br─âne╚Öti ╚Öi dela C─âlu╚Ť; ╚ścoala silvic─â din Temi╚Öoara ╚Öi Gurghiu; ╚ścoala superioar─â de agricultur─â dela Herestr─âu; ╚ścoala medie de agricultur─â, dela Roman; ╚ścoala inferioar─â de agricultur─â (din Lugoj, Turda, Bolgrad, Suceava ╚Öi alte localit─â╚Ťi); ╚ścoala de viticultur─â dela Ighiu, Chi╚Öin─âu, etc.; ╚ścoal─â inferioar─â de agricultur─â ╚Öi silvicultur─â, din Alexandria, Arm─â╚Öe╚Öti, Nucet, Odobe╚Öti, R.-S─ârat ╚Öi Strehare╚Ť; ╚ścoala elementar─â de agricultur─â ╚Öi viticultur─â din Filia╚Ö ╚Öi alte 14 localit─â╚Ťi; ╚ścoala de economie casnic─â dela Cocioc, Cluj ╚Öi alte 11 localit─â╚Ťi; ╚ścoala de gr─âdin─ârie dela Curtea de Arge╚Ö, Turda, D─ârm─âne╚Öti; Academia de agricultur─â din Cluj; ╚ścoala de pomicultur─â ╚Öi apicol─â din Baia-mare; ╚ścoala tehnic─â de instrumente agricole din Ia╚Öi. MINISTERUL COMER╚ÜULUI ╚śI INDUSTRIEI: ╚ścoale inferioare de meserii (├«n diverse localit─â╚Ťi) ╚Öi ╚ścoale de meserii (7 ├«n Basarabia); ╚ścoala de sericultur─â ╚Öi ╚Ťes─âtorie din Bucure╚Öti; ╚ścoala de industrie casnic─â din B├órlad, Babadag, Chi╚Öin─âu; Academia de ├«nalte Studii comerciale ╚Öi industriale din Bucure╚Öti; ╚ścoala de mae╚Ötri sondari din C├ómpina; ╚ścoala industrial─â de adul╚Ťi din C├ómpina; ╚ścoli industriale, Bursa muncii din Bucure╚Öti; Institutul geologic din Bucure╚Öti. MINISTERUL DE LUCR─éRI PUBLICE: ╚ścoala politehnic─â din Bucure╚Öti ╚Öi Temi╚Öoara, pentru formarea de ingineri; ╚ścoala de conductori de lucr─âri publice din Bucure╚Öti, Cluj, Cern─âu╚Ťi, Chi╚Öin─âu. MINISTERUL COMUNICA╚ÜIUNILOR: ╚ścoala special─â de mi╚Öcare a c─âilor ferate ╚Öi ╚ścoala de telegrafie din Bucure╚Öti; Liceul Po╚Ötei din Capital─â, pentru fiii func╚Ťionarilor acestei institu╚Ťiuni (desfiin╚Ťat); ╚ścolile magazinerilor a c─âilor ferate rom├óne. MINISTERUL S─éN─éT─éTII PUBLICE, AL MUNCII ╚śI OCROTIRILOR SOCIALE: ╚ścoala de farmacie din Bucure╚Öti; ╚ścoala de mo╚Öit din Bucure╚Öti ╚Öi Ia╚Öi; ╚ścoala de ucenici din Bucure╚Öti; ╚ścoala practic─â de comer╚Ť din Bucure╚Öti; ╚ścoala de constructori.
╚Öcoal─â f. 1. a╚Öez─âm├ónt unde copiii ├«nva╚Ť─â a citi, scrie ╚Öi socoti: fiecare c─âtun s─â-╚Öi aibe ╚Öcoala sa; 2. ╚Öcoal─â ├«nalt─â unde se ├«nva╚Ť─â litere, ╚Ötiin╚Ťe, arte: ╚ścoala de finan╚Ťe; 3. localul ╚Öcoalei: ╚Öcoala trebue s─â fie bine aerisit─â; 4. to╚Ťi elevii unei ╚Öcoale: ╚Öcoala ├«ntreag─â ├«l iube╚Öte; 5. complexul sistemei de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt al unei ╚Ť─âri: ╚Öcoala ╚Öi biserica; 6. doctrin─â particular─â unui filozof: ╚Öcoala lui Pitagora; 7. clas─â de scriitori sau de arti╚Öti care lucreaz─â dup─â acelea╚Öi principii: ╚Öcoala romantic─â; 8. fig. ceeace d─â experien╚Ťa: sÔÇÖa format la ╚Öcoala nenorocirii. [Lat. SCHOLA (influen╚Ťat de serb. ╚śKOLA, ori de ung. ISKOLA): vorb─â datorit─â c─ârturarilor ardeleni, ├«n Ungaria ├«nfiin╚Ť├óndu-se ╚Öcoale rom├óne╚Öti (sec. XVIII-lea) mai ├«nainte dec├ót ├«n Rom├ónia, unde primii dasc─âli (ca Gheorghe Laz─âr) venise de peste mun╚Ťi]. V. Nume proprii.
╚Öco├íl─â f., pl. e ╚Öi ╚Öcol─ş (s├«rb. bg. rus ┼ík├│la, d. it. scuola [ven. scola], lat. sch┼Ćla, d. vgr. shol├ę, ngr. sholion; pol. szkola, ung. iskola, germ. schule, fr. ├ęcole). A╚Öez─âm├«nt de ├«nv─â╚Ť─âtur─â: ╚Öcoal─â primar─â, secundar─â, superioar─â. Localu ├«n care se adun─â elevi─ş ca s─â primeasc─â ├«nv─â╚Ť─âtura: o ╚Öcoal─â bine ventilat─â. Elevi─ş acestu─ş local: ╚Öcoala a ─şe╚Öit la parad─â. ├Änv─â╚Ť─âm├«nt, instruc╚Ťiune, cultur─â: biserica ╚Öi ╚Öcoala. ├Änv─â╚Ť─âtur─â, doctrin─â, sistem─â: ╚Öcoala lu─ş Platone. Totalitatea adep╚Ťilor une─ş doctrine filosofice, literare, artistice sa┼ş politice: ╚Öcoala romantic─â (romantici─ş). Fig. ├Änt├«mpl─âr─ş sa┼ş suferin╚Ťe care te ├«nva╚Ť─â minte: la ╚Öcoala s─âr─âcii─ş a ├«nv─â╚Ťat economia.
╚Öcol├ęsc v. tr. (d. ╚Öcoal─â; rus. ┼íkol├şt─ş). Fam. ├Änv─â╚Ť, instru─şesc: copil bine ╚Öcolit. Fig. Bat, ├«nv─â╚Ť minte: las─â, c─â te-o─ş ╚Öcoli e┼ş!
╚Öcoal─â s. v. INTRIG─é. MA╚śINA╚ÜIE. PEPINIER─é. UNELTIRE.
╚śCOAL─é s. 1. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, studiu. (A plecat la ~.) 2. ╚Öcoal─â secundar─â = liceu, (├«nv.) colegiu, (├«nv., ├«n Transilv. ╚Öi Ban.) gimnaziu. (A absolvit ~.)
școli vb. v. INSTRUI. ÎNVĂȚA.
╚śCOAL─é. Subst. ╚ścoal─â, institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Gr─âdini╚Ť─â (de copii). ╚ścoal─â elementar─â; ╚Öcoal─â de cultur─â general─â, ╚Öcoal─â general─â; ╚Öcoal─â profesional─â; ╚Öcoal─â special─â. Liceu, gimnaziu, colegiu. Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior; institut; facultate; universitate; academie; seminar (teologic); universitate popular─â. ├Änv─â╚Ť─âm├«nt pre╚Öcolar; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt general; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt mediu (liceal, gimnazial); ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt universitar; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt postuniversitar. ├Änv─â╚Ť─âm├«nt de zi; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt seral; ├«nv─â╚Ť─âm├«nt f─âr─â frecven╚Ť─â; cursuri (de preg─âtire). Doctorat. Lec╚Ťie, or─â; curs; seminar; medita╚Ťie; preg─âtire; consulta╚Ťie. Examen; colocviu; lucrare scris─â; tez─â. Plan (de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt); program─â (analitic─â); plan (de lec╚Ťie); orar; catalog. An ╚Öcolar; an universitar; trimestru; semestru; sesiune. ├Änv─â╚Ť─âm├«nt, ├«nv─â╚Ťare, preg─âtire, instruire, instruc╚Ťie; ╚Öcolarizare; ├«nsu╚Öire, asimilare; seminarizare; repetare, recapitulare. Pauz─â, recrea╚Ťie. Vacan╚Ť─â. Sal─â de clas─â, clas─â; cabinet; laborator; auditoriu; amfiteatru; aul─â. Sal─â profesoral─â, cancelarie. Banc─â; catedr─â; tabl─â, cret─â. Pre╚Öcolar; elev, ╚Öcolar; licean, gimnazist, gimnazier (rar); student; seminarist. ╚ścol─ârime; studen╚Ťime. Educator, pedagog, ├«nv─â╚Ť─âtor, dasc─âl; profesor. Director; rector; prorector; decan; prodecan. Consiliu pedagogic, consiliu profesoral; senat. Adj. ╚ścolar, de ╚Öcoal─â, ╚Öcol─âresc; pre╚Öcolar; liceal; gimnazial; universitar; academic; profesoral. Vb. A (se) ├«nscrie la ╚Öcoal─â, a ╚Öcolariza. A umbla (a merge) la ╚Öcoal─â, a urma (a frecventa) cursurile (unei ╚Öcoli), a ╚Öcol─âri (rar). A ├«nv─â╚Ťa, a studia, a se preg─âti, a se instrui; a ├«nsu╚Öi, a asimila. A repeta, a recapitula. A preda, a ╚Ťine lec╚Ťii (cursuri). A da examen, a sus╚Ťine (un) examen; a promova, a lua (un) examen; a c─âdea (a pica) la examen. A absolvi (a termina) o ╚Öcoal─â (universitate, facultate). V. cunoa╚Ötere, educa╚Ťie, elev, erudi╚Ťie, examen, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, pedagog.
ateli├ęr-╚Öco├íl─â s. n. Atelier ╚Öcolar ├«n care se efectua practica productiv─â a elevilor (├«n perioada comunismului) ÔŚŐ ÔÇ×├Än atelierul-╚Öcoal─â [...] privirile mi-au fost atrase de sertarele cu scule.ÔÇŁ Sc. 12 XII 63 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Realizarea, ├«n cadrul atelierelor-╚Öcoal─â, a micro├«ntreprinderilor de produc╚Ťie ╚Öcolar─â ╚Öi a microcooperativelor agricole de produc╚Ťie ╚Öcolar─â a unor produse ├«n valoare de 3.500.000 lei.ÔÇŁ Sc. 16 I 73 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×├Än acest scop se va continua ac╚Ťiunea de ├«nfiin╚Ťare a atelierelor ├«n toate ╚Öcolile, se va intensifica dotarea acestora ╚Öi va fi organizat─â mai bine instruirea ├«n atelierele-╚Öcoal─â, ferme-╚Öcoal─â, loturi experimentale, magazine-╚Öcoal─â, ╚Öantiere-╚Öcoal─â ╚Öi altele.ÔÇŁ R.l. 8 VII 73 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Un atelier-╚Öcoal─â demn de un institut.ÔÇŁ R.l. 7 II 84 p. 1; v. ╚Öi I.B. 10 XI 75 p. 4 (din atelier + ╚Öcoal─â)
autob├║z-╚Öco├íl─â s. n. ÔŚŐ ÔÇ×Pentru suplimentarea parcului de autobuze (de pe liniile centrale, ├«n special) I.T.B. a luat m─âsura de a introduce ├«n traseu, ├«n orele de v├órf, 60 de autobuze-┬ź╚Öcoal─â┬╗. Sunt conduse chiar de instructorii ╚Öcolii de ╚Öoferi profesioni╚Öti din I.T.B.ÔÇŁ R.l. 20 XII 77 p. 5 (din autobuz + ╚Öcoal─â)
b├índ─â rul├ínt─â(-╚Öco├íl─â) s. f. Sistem de organizare a produc╚Ťiei pe band─â (├«n scopuri didactice) ÔŚŐ ÔÇ×Band─â rulant─â-╚Öcoal─â. Recent, la fabrica ┬źFlac─âra Ro╚Öie┬╗ din Capital─â a ├«nceput organizarea unei benzi rulante pe l├óng─â sectorul ├«nc─âl╚Ť─âminte, care va servi drept ╚Öcoal─â ├«n vederea ridic─ârii calific─ârii muncitorilor.ÔÇŁ I.B. 3 X 61 p. 1 (din band─â + rulant─â [+ ╚Öcoal─â]; Fl. Dimitrescu ├«n SCL 3/70 p. 331)
cami├│n-╚Öco├íl─â s. n. Camion care serve╚Öte drept ╚Öcoal─â (la ╚Öcoala de ╚Öoferi) ÔŚŐ ÔÇ×Au dosit camionul-╚Öcoal─â ├«ntr-un boschet ╚Öi au ├«ncercat s─â-╚Öi fac─â ┬źplinul┬╗.ÔÇŁ Sc. 26 V 77 p. 2 (din camion + ╚Öcoal─â)
├ęxpo-╚Öco├íl─â s. f. ÔŚŐ ÔÇ×Expo-╚Öcoal─â este firma unui nou magazin din B├órlad care expune ╚Öi desface obiecte lucrate ├«n atelierele ╚Öcolilor ╚Öi liceelor din localitate.ÔÇŁ R.l. 9 I 75 p. 3; v. ╚Öi Sc. 21 VI 80 p. 4 (din expo[zi╚Ťie de] ╚Öcoal─â)
film-╚Öco├íl─â s. n. ÔÖŽ 1. Film exemplar ÔŚŐ ÔÇ×├Äntr-o sal─â pe jum─âtate plin─â cu bulevardi╚Öti [...] a rulat ÔÇô o singur─â dat─â ÔÇô ┬źIntoleran╚Ť─â┬╗, film-╚Öcoal─â care ar trebui proiectat zilnic ├«n toate locurile pe unde mi╚Öun─â cinefilii.ÔÇŁ Cont. 23 X 70 p. 2. ÔÖŽ 2. Film prin care se pred─â un obiect de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ÔŚŐ ÔÇ×Scriitorul O.S. s-a decis s─â fac─â filme-c─âr╚Ťi, filme-╚Öcoal─â, ┬źun curs de alfabetizare fundamental─â┬╗ prin intermediul filmului.ÔÇŁ R.lit. 13 III 75 p. 22 (din film + ╚Öcoal─â)
freg├ít─â-╚Öco├íl─â s. f. (mar.) Fregat─â cu rol de ╚Öcoal─â ÔŚŐ ÔÇ×Naufragiul fregatei-╚Öcoal─â vest-germane ┬źPamir┬╗ a st├órnit un puternic ecou ├«n ├«ntreaga pres─â a timpului.ÔÇŁ Sec. 20 10/63 p. 210 //din fregat─â + ╚Öcoal─â//
joc-╚Öco├íl─â s. n. Joc (sportiv) cu caracter de antrenament ÔŚŐ ÔÇ×Ast─âzi va avea loc ultima partid─â de verificare a lotului reprezentativ. Sincer vorbind, acest joc-╚Öcoal─â nu-╚Öi poate pune amprenta pe alc─âtuirea na╚Ťionalei.ÔÇŁ I.B. 9 X 69 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Joc-╚Öcoal─â al lotului reprezentativ.ÔÇŁ Sc. 8 V 75 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Asear─â [...] prima noastr─â reprezentativ─â a sus╚Ťinut un joc-╚Öcoal─â ├«n compania echipei F.C. Arge╚Ö.ÔÇŁ I.B. 13 IV 83 p. 7; v. ╚Öi 5 IV 74 p. 3, 27 I 83 p. 2, 19 XII 88 p. 7 (din joc + ╚Öcoal─â)
m├ęci-╚Öco├íl─â s. n. (sport) Meci cu rolul de ╚Öcoal─â, de preg─âtire ÔŚŐ ÔÇ×Dup─â un stagiu de preg─âtire de trei zile la Poiana Bra╚Öov [...] ├«n care va avea loc un meci-╚Öcoal─â, echipa va pleca joi [...] spre Copenhaga.ÔÇŁ I.B. 1 X 71 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×S├ómb─ât─â [...] ┬źtricolorii┬╗ au sus╚Ťinut un meci-╚Öcoal─â ├«n compania divizionarelor C.ÔÇŁ R.l. 14 XII 75 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×├Än ultimele zile ale lui decembrie un nou ┬źmeci-╚Öcoal─â┬╗ a ╚Ťinut treaz─â aten╚Ťia suporterilor celui mai t├ón─âr campion [...]ÔÇŁ Fl. 10 I 86 p. 21 (din meci + ╚Öcoal─â)
m├şn─â-╚Öco├íl─â s. f. (tehn.) Min─â ├«n care lucreaz─â elevi sau studen╚Ťi mineri ÔŚŐ ÔÇ×Pe l├óng─â Grupul ╚Öcolar minier de la Motru, jud. Gorj, a fost construit─â o min─â-╚Öcoal─â care a fost dotat─â ╚Öi amenajat─â dup─â cele mai noi tehnologii ale acestui bazin minier, cu mecanisme ├«n func╚Ťiune, inclusiv un complex mecanizat de avansare, t─âiere ╚Öi sus╚Ťinere.ÔÇŁ R.l. 13 VI 73 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Mina Herja, draga noastr─â min─â-╚Öcoal─â, lucreaz─â din plin.ÔÇŁ V. stud. 26 XII 73 p. 12; v. ╚Öi R.l. 9 IV 80 p. 2 (din min─â + ╚Öcoal─â)
moton├ív─â-╚Öco├íl─â s. f. (mar.) Motonav─â cu func╚Ťia de ╚Öcoal─â ÔŚŐ ÔÇ×Pentru perfec╚Ťionarea preg─âtirii cadrelor necesare flotei noastre comerciale, cu ├«ncepere din anul viitor, ├«n registrele navale rom├óne va fi ├«nmatriculat─â prima motonav─â-╚Öcoal─â.ÔÇŁ R.l. 31 X 75 p. 5 (din motonav─â + ╚Öcoal─â)
n├ív─â-╚Öco├íl─â s. f. (mar.) Nav─â pe care se face ucenicia marinarilor ÔŚŐ ÔÇ×Nava-╚Öcoal─â Mircea s-a ├«napoiat ├«n portul Constan╚Ťa.ÔÇŁ Sc. 25 VII 69 p. 5 (din nav─â + ╚Öcoal─â, dup─â fr. navire-├ęcole; D.Tr., DT)
parc-(a├║to-)╚Öco├íl─â s. n. (circ.) Spa╚Ťiu amenajat pentru a ├«nv─â╚Ťa regulile de circula╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Fundeniul nu va mai fi un parc obi╚Önuit, ci un ┬źparc auto-╚Öcoal─â┬╗ pentru elevi [...] ├Än foarte scurt timp (2-3 s─âpt─âm├óni) copiii vor putea veni s─â ├«nve╚Ťe s─â conduc─â, s─â ├«nve╚Ťe regulile de circula╚Ťie.ÔÇŁ I.B. 29 X 73 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Ieri, ├«n cartierul Colentina-Fundeni, a fost inaugurat primul parc-╚Öcoal─â de circula╚Ťie pentru elevii din Capital─â.ÔÇŁ Sc. 29 IV 74 p. 2; v. ╚Öi I.B. 16 V 72 p. 1; v. ╚Öi cartodrom (din parc [+ auto] + ╚Öcoal─â; cf. fr. parc-autos; DMN 1961)
restaur├ínt-hot├ęl-╚Öco├íl─â s. n. Restaurant ╚Öi hotel cu rol de ╚Öcoal─â ÔŚŐ ÔÇ×├Änfiin╚Ťarea complexului ┬źrestaurant-hotel-╚Öcoal─â Viilor┬╗ are un scop foarte precis: practica elevilor s─â se desf─â╚Öoare sub supravegherea instructorilor, ├«n condi╚Ťii identice cu cele existente ├«n re╚Ťeaua de deservire.ÔÇŁ I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + ╚Öcoal─â)
spect├ícol-╚Öco├íl─â s. n. ÔÖŽ 1. Spectacol model, care poate fi folosit ├«n scop didactic ÔŚŐ ÔÇ×Unul din cei mai mari regizori amatori ai teatrului rom├ónesc, autorul unor spectacole celebre, spectacole-╚Öcoal─â pentru genera╚Ťii ├«ntregi de actori nu ╚Öi-a semnat niciodat─â operele regizorale de un prestigiu unanim recunoscut: P. Gusti.ÔÇŁ Luc. 14 I 67 p. 8. ÔÖŽ 2. Spectacol dat de o clas─â a Academiei de Teatru ╚Öi Film ÔŚŐ ÔÇ×├Än m─âsura ├«n care spectacolele ┬źCasandrei┬╗ sunt spectacole-╚Öcoal─â ├«n primul r├ónd, cel cu ┬źDiavolul alb┬╗ ╚Öi-a atins scopul.ÔÇŁ Cont. 22 I 71 p. 4; v. ╚Öi Sc. 22 XII 63 p. 2 (din spectacol + ╚Öcoal─â)
╚Öanti├ęr-╚Öco├íl─â s. n. ╚śantier unde lucreaz─â elevi/studen╚Ťi ÔŚŐ ÔÇ×La Pietroasele, ├«n jude╚Ťul Buz─âu, s-au deschis dou─â noi ╚Öantiere arheologice: Gruiu-D─ârii, ╚Öantier-╚Öcoal─â, unde lucreaz─â studen╚Ťi ai Facult─â╚Ťii de istorie de la Universitatea Bucure╚Öti [...]ÔÇŁ R.l. 22 VII 75 p. 5 (din ╚Öantier + ╚Öcoal─â)
tras├ęu-╚Öco├íl─â s. n. Drum folosit anume de ╚Öcolile de ╚Öoferi ÔŚŐ ÔÇ×[...] Sufer─â ╚Öi controlul pe traseele-╚Öcoal─â unde elevii fac practic─â.ÔÇŁ Sc. 24 VI 65 p. 5 (din traseu + ╚Öcoal─â)
╚śCOAL─é cadru institu╚Ťionalizat ├«n care se preg─âtesc speciali╚Öti ├«n diverse domenii ale avia╚Ťiei. Exist─â mai multe tipuri de ╚Öcoli: militare, care preg─âtesc pilo╚Ťi pentru avia╚Ťia militar─â ╚Öipentru cea civil─â, tehnice, care preg─âtesc personal navigant sau nenavigant pentru ├«ntre╚Ťinerea ╚Öi repara╚Ťia aeronavelor militare sau civile. ╚ścolile sportive sunt organizate de aerocluburi sau asocia╚Ťii sportive cu profil aeronautic pe diferite profiluri (para╚Öutism, zbor cu motor, planorism, deltaplanism, parapantism etc).
franco-flamandă, muzica (școala) ~ v. neerlandeză, școala.
Mannheim, ╚Öcoala de la ~, grup de violoni╚Öti ╚Öi compozitori activ├ónd ├«n a doua parte a sec. 18 ├«n orchestra din Mannheim (apar╚Ťin├ónd electorului palatinatului de Bavaria), care, pe parcursul a dou─â genera╚Ťii, contribuie la cristalizarea simfoniei* ca gen (1, 2) ╚Öi form─â* ╚Öi la ├«mbog─â╚Ťirea mijloacelor de expresie simfonice. Acestor muzicieni li se atribuie organizarea muncii ├«n orchestr─â*, acurate╚Ťea ├«n frazare*, cultivarea efectelor dinamice*, stabilirea ciclului* simf. la Allegro-Adagio-Minuetto-Allegro, afirmarea unui contrast evident ├«ntre cele dou─â teme* ale formei de sonat─â*, abandonarea scriiturii contrapunctice* ├«n favoarea monodiei* acompaniate ÔÇô rolul preponderent revenind partidei* violinelor. Promotorii ├«nnoirilor men╚Ťionate sunt J. Stamitz, F.X. Richter, K. ╚Öi A. Stamitz fiii, C. Cannabich.
napolitan─â, ╚Öcoala ~, ╚Öcoal─â muzical─â localizat─â la Neapole ├«n sec. 18, cu o remarcabil─â contribu╚Ťie la dezvoltarea operei*. ├Än r├óndurile pleiadei de compozitori, instrumenti╚Öti, soli╚Öti vocali, forma╚Ťi la cele patru conservatoare ale ora╚Öului, se remarc─â A. Scarlatti, Fr. Durante, N. Porpora, J.A. Hasse, G.B. Pergolesi, N. Piccini, G. Paisiello, D. Cimarosa. D. Scarlatti (1660-1725) fixeaz─â elementele tipice ale operei it.: uvertura* (denumit─â ├«nc─â simfonia*) ├«n 3 p─âr╚Ťi (allegro-grave-presto), distinc╚Ťia net─â ├«ntre recitativ* ╚Öi arie* (aria da capo*, de form─â tripartit─â ABA ╚Öi recitativul acompaniat ÔÇô recitativo strumentato), scriitura orch. elaborat─â. Tr─âs─âtura caracteristic─â a operei napolitane o constituie maniera de compozi╚Ťie ╚Öi execu╚Ťie vocal─â denumit─â bel canto*, ├«n care o pondere deosebit─â o are eviden╚Ťierea posibilit─â╚Ťilor tehnice ale interpre╚Ťilor (prin arii de mare ├«ntindere cuprinz├ónd vocalize* ample, triluri*, efecte dinamice etc.) ├«n detrimentul construc╚Ťiei dramatice. Tot ├«n cadrul ╚Öcolii sunt stabilite criterii ferme de distinc╚Ťie ├«ntre opera seria ╚Öi opera buffa (opera ÔÇ×comic─âÔÇŁ, definit─â ├«n prima jum─âtate a sec. 18 prin crea╚Ťia compozitorilor G.B. Pergolesi, N. Piccini, G. Paisiello, D. Cimarosa).
neerlandez─â, ╚Öcoala ~. Sub aceast─â denumire este cunoscut─â ╚Öcoala ce reune╚Öte c├óteva genera╚Ťii de compozitori care au creat stilul polifonic* al sec. 15-16, realiz├ónd o extraordinar─â sintez─â a tuturor cuceririlor limbajului muzical european de p├ón─â atunci. ├Än majoritatea lor de origine flamand─â, compozitorii n. au ├«nv─â╚Ťat temeinic c├óntul ╚Öi compozi╚Ťia ├«n ma├«trise*, pe l├óng─â marile catedrale din Reims, Tournai, Anvers, Cambrai, Li├ęge (ora╚Öe dezvoltate ╚Öi din punct de vedere economic). ╚śi-au ├«nsu╚Öit un me╚Öte╚Öug inegalabil, pe care apoi l-au difuzat ├«n ├«ntreaga Europ─â, ├«mbog─â╚Ťindu-l ├«n contactul cu celelalte culturi (it., fr., germ., sp., engl.). Mul╚Ťi au plecat din ╚Ü─ârile de Jos ╚Öi fie s-au angajat temporar la cur╚Ťile princiare din marile ora╚Öe europ. (├«n special cele it.), fie s-au stabilit definitiv ├«n alte ╚Ť─âri, stimul├ónd aici dezvoltarea unor ╚Öcoli na╚Ťionale. O mare parte din ace╚Öti compozitori s-au dovedit adev─âra╚Ťi umani╚Öti ai Rena╚Öterii* cu preocup─âri multiple: muzicieni, poe╚Ťi, matematicieni, astronomi. Unul dintre primii reprezentan╚Ťi ai n. poate fi considerat Johannes Ciconia (1335-1411) n─âscut la Li├ęge ╚Öi mort la Padova, care a realizat o prim─â sintez─â ├«ntre stilul Ars Nova* fr. ╚Öi it. ├Än secolul 15 se stabilesc str├ónse leg─âturi cu cultura fr., leg─âturi facilitate de vecin─âtatea teritorial─â ╚Öi apoi de st─âp├ónirea burgund─â asupra Flandrei. Astfel cei mai de seam─â muzicieni din prima jum─âtate a veacului activeaz─â la curtea burgund─â: Gilles Binchois (1400-1460) ╚Öi Guillaume Dufay (1400-1474). Ei cultiv─â ├«n continuare genurile laice, balade (I), rondeau*, preluate din Ars Nova, dar le aduc ├«nnoiri: forma* merge spre simplificare, se accentueaz─â latura melodic─â, renun╚Ť├óndu-se la complica╚Ťiile ritmice. Dufay, personalitate interna╚Ťional─â (a stat mult ├«n Italia ╚Öi Fran╚Ťa), a contribuit ├«n mod esen╚Ťial la evolu╚Ťia motetului* ╚Öi misei*. El p─âr─âse╚Öte politextualitatea ├«n motete (opt├ónd pentru lb. lat.) ╚Öi renun╚Ť─â treptat la izoritmie (2). Sub influen╚Ťa stilului polif. englez (Dunstable), prefer─â adesea mersurile consonante* ├«n ter╚Ťe* ╚Öi sexte* (faux-bourdon*). Tinz├ónd spre unificarea materialului muzical al misei, folose╚Öte un singur cantus firmus* pentru toate p─âr╚Ťile; vechile melodii gregoriene* sunt tratate din ce ├«n ce mai liber, schimb├óndu-╚Öi caracterul ├«n diversele sec╚Ťiuni. Cre╚Öte amploarea sonor─â, c─âci Dufay ├«ncet─â╚Ťene╚Öte misa pe 4 voci, acord├ónd aten╚Ťie ├«n special tenorului (3) ╚Öi sopranului (3). Misa devine acum un amplu ciclu de varia╚Ťiuni pe o tem─â* dat─â, intensific├óndu-se ╚Öi procedeul imita╚Ťiei*. O alt─â genera╚Ťie, apar╚Ťin├ónd celei de a doua jum─ât─â╚Ťi a sec. 15, num─âr─â printre cei mai importan╚Ťi creatori pe Ockeghem (1430-1495), Obrecht (1450-1505) ╚Öi Josquin Desprez (1450-1521). Cu ei n. atinge momentele sale de culmina╚Ťie. Se perfec╚Ťioneaz─â ╚Öi se diversific─â la maximum procedeele contrapunctice* [se fac imita╚Ťii la toate intervalele*, se folosesc cu virtuozit─â╚Ťi combina╚Ťii de augment─âri*, diminu─âri*, recuren╚Ťe* ale temei, se compun canoane (4) gigantice, pe un nr. impresionat de voci (2)]. Rolul vocilor ├«n polif. este acum egal. Prelu├ónd opera de emancipare a muzicii religioase de la Dufay, se compun din ce ├«n ce mai des mise pe teme laice, de larg─â circula╚Ťie (LÔÇÖhomme arm├ę), misa parodie sau chiar mise f─âr─â cantus firmus (Ockeghem) ÔÇô dovad─â a manifest─ârii tot mai evidente a personalit─â╚Ťii compozitorului ├«n spiritul idealurilor renascentiste. Ridicat─â cel mai sus ├«n rang printre genurile epocii, misa devine, a╚Öa cum s-a spus, ÔÇ×simfonia sec. 15ÔÇŁ. Din aceea╚Öi genera╚Ťie se disting prin m─âiestria ╚Öi echilibrul polif., Pierre de la Rue care a activat la cur╚Ťile burgund─â, sp., ca ╚Öi la cea a Margaretei de Austria, contribuind la formarea ╚Öcolilor din ╚Ť─ârile germ. Cu Josquin Desprez, se ├«ncheie perioada ÔÇ×de aurÔÇŁ a polif. vocale ╚Öi acea etap─â care a mai fost supranumit─â franco-flamand─â. Centrele neerlandeze vor continua ├«ns─â s─â iradieze via╚Ťa muzical─â a Europei ├«nc─â un sec., prin prezen╚Ťa stimulatoare ╚Öi creatoare a neerlandezilor integra╚Ťi ├«n mediul artistic al diferitelor ╚Ť─âri ca pedagogi, interpre╚Ťi, compozitori. ├Äi vom ├«nt├ólni ├«n Italia pe Adrian Villaert (1485-1562 ÔÇô Vene╚Ťia), Jacques Arcadelt (1505-1560, Floren╚Ťa, Roma), Philippe Verdelot (m. c. 1560 ÔÇô Vene╚Ťia, Floren╚Ťa), Cipriano de Rore (1516-1565 ÔÇô Vene╚Ťia, Ferrara, Parma), Jacques Buus (m. 1565 ÔÇô Vene╚Ťia), Giaches de Wert (1535-1596 ÔÇô Mantua), Jachet de Berchem (m. 1580 ÔÇô Ferrara), Giovanni (Jean de) Macque (1550-1614, Napoli); la Praga pe Philippe de Monte (1521-1603), Jakob Regnart (1540-1599), Jakob van Kerle (1531/2-1591), ├«n Germania ╚Öi Danemarca pe Adrian Petit Coclico (1500-1563). Jakob Clement non Papa (1510-1556), Thomas Crequillon (m. 1557), Nikolaus Gombert (m. 1560) ╚Öi Jean Richaford (m. 1548) au activat mai mult ├«n ╚Ü─ârile de Jos. Jan Pieterszoon Sweelinck (1562-1621), clavecist ╚Öi organist de mare prestigiu, care ├«n ciuda celebrit─â╚Ťii a tr─âit aproape toat─â via╚Ťa la Amsterdam, a fost dasc─âlul a numero╚Öi organi╚Öti din Suedia, Germania, Polonia, Anglia. Cel mai mare neerlandez al acestei perioade r─âm├óne ├«ns─â Orlando de Lassus (1532-1594), unul din cei mai de seam─â muzicieni ai tuturor timpurilor. N─âscut ├«n Hainaut (Flandra), a activat ├«n toate marile centre muzicale europ., adapt├óndu-se cu u╚Öurin╚Ť─â stilurilor de chanson*, villanell─â*, madrigal*, motet, mis─â. ├Än crea╚Ťia lui au fuzionat ├«nalta ╚Ötiin╚Ť─â contrapunctic─â neerlandez─â ╚Öi noul suflu al expresivit─â╚Ťii melodico-ritmice determinate de poezia vremii. A ├«ntruchipat la un stadiu superior idealurile renascentiste.
Notre Dame, școala de la ~ V. Ars Antiqua.
roman─â, ╚Öcoala ~ 1. Etap─â culminant─â ├«n istoria polifoniei* vocale constituit─â prin activitatea desf─â╚Öurat─â la Roma ├«n sec. 16 de un num─âr de compozitori italieni (├«ntre care se deta╚Öeaz─â vene╚Ťienii Francesco dÔÇÖAna ╚Öi Constanzo Festa) ╚Öi reprezentat─â de str─âlucita crea╚Ťie a lui Giovanni Pierluigi da Palestrina. ╚ścoala polif. roman─â asimileaz─â, pe de o parte, cuceririle tehnicii contrapunctice* ale ╚Öcolii neerlandeze* ╚Öi, pe de alt─â parte, scriitura omofon-polifonic─â specific─â ╚Öcolii vene╚Ťiene* ╚Öi tendin╚Ťa spre o linie melodic─â bine conturat─â, plastic─â, proprie muzicii it. ├«n general. Crea╚Ťia lui Palestrina cuprinde 93 de misse* (pentru 4-8 voci), 139 motete*, lamenta╚Ťii*, imnuri (1), litanii, 2 volume de madrigale* religioase ╚Öi mai multe madrigale laice ╚Öi c├óntece polif. Stilul contrapunctic palestrian se eviden╚Ťiaz─â prin tendin╚Ťa spre echilibru care domin─â toate planurile discursului muzical [melodia*, ritmul*, armonia (III, 1), sistemul modal]. Astfel, at├ót ├«n alc─âtuirea liniei melodice c├ót ╚Öi ├«n construc╚Ťia ritmic─â func╚Ťioneaz─â legi de compensa╚Ťie; planul vertical realizeaz─â acorduri* consonante*, disonan╚Ťele* fiind tratate cu precau╚Ťie; modurile (I, 3) utilizate sunt cele diatonice* admise ├«n muzica bis. catolice (cu predilec╚Ťie modurile ionic, mixolidic, doric, frigic, eolic). Palestrina cultiv─â intens scriitura imitativ─â*, frazele* cu dimensiuni reduse; fixeaz─â formule caden╚Ťiale [v. caden╚Ť─â (1)] bazate pe rela╚Ťia V (acord major) ÔÇô I, cu ├«nt├órzieri* tipice, element important ├«n cristalizarea ulterioar─â a func╚Ťiunilor* determinante ale tonalit─â╚Ťii (1). ├Än tratarea textului literar se urm─âre╚Öte reliefarea valorii sale expresive. Legile de compozi╚Ťie (2) fixate prin crea╚Ťia lui Palestrina guverneaz─â mult─â vreme polif. voc. 2. ╚ścoal─â muzical─â constituit─â ├«n sec. 17, important─â pentru dezvoltarea operei*, caracterizat─â prin predilec╚Ťia pentru somptuozitate, varietate, prin cre╚Öterea ponderii acordate corului* ╚Öi prin introducerea ├«n textul muzical a ariei* ca element de sciziune ├«n cadrul desf─â╚Öur─ârii recitar cantando (v. camerata florentin─â). Reprezentan╚Ťi ai ╚Öcolii romane de oper─â sunt S. Landi, M. Rossi, M. Marazzoli ╚Ö.a.
Solesmes, ╚Öcoala de la ~, important centru de cercet─âri muzicologice, constituit ├«n cadrul m─ân─âstirii Ordinul Benedictinilor din Solesmes (mic─â localitate din apropierea ora╚Öului fr. Le Mans) a c─ârei activitate, desf─â╚Öurat─â ├«n a doua jum─âtate a sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20, are drept scop restaurarea c├óntului gregorian* ├«n forma sa originar─â. ├Än r├óndurile primei genera╚Ťii de c─âlug─âri care abordeaz─â studiul comparat al manuscriselor dat├ónd din sec. 9-10 se distinge Dom Joseph Pothier, care alc─âtuie╚Öte, ├«ntre anii 1860 ╚Öi 1868, o prim─â copie a Gradualului (2) gregorian ╚Öi editeaz─â, ├«n continuare, un ├«nsemnat num─âr de culegeri de texte literar-muzicale necesare oficierii slujbelor bis. cat. (ex. Liber Gradualis ├«n 1883; Imnarul ├«n 1885; Liber Antifonarius ├«n 1891 etc.). Dom Pothier public─â ├«n 1880 studiul de referin╚Ť─â intitulat Les M├ęlodies gr├ęgoriennes dÔÇÖapres la tradition ├«n care determin─â reguli pentru citirea ╚Öi interpretarea vechilor neume (v. nota╚Ťie (III)), relev─â faptul c─â ritmul ÔÇ×liberÔÇŁ propriu cantus planus*-ului (numit ├«n ev. med. ritm al prozei) este subordonat textului literar, f─âr─â a cuprinde unit─â╚Ťi fixe de durat─â* ╚Öi fondeaz─â o nou─â disciplin─â muzicologic─â: paleografia muzical─â. A doua etap─â ├«n activitatea ╚Öcolii este marcat─â de editarea ÔÇô ├«ncep├ónd cu 1888 ÔÇô a publica╚Ťiei La Pal├ęographie musicale, sub conducerea lui Don Andr├ę Mocquereau (unul dintre primii elevi ai lui Dom Josepg Pothier), publica╚Ťie ce urm─ârea at├ót reproducerea ÔÇô prin fototipie ÔÇô a celor mai caracteristice manuscrise vechi c├ót ╚Öi prezentarea metodei de descifrare a textelor publicate ╚Öi comunicarea rezultatelor ob╚Ťinute de benedictini. Mocquereau elaboreaz─â o teorie proprie asupra ritmului cantilenei* greg., bazat─â pe studiul atent al accentului* lb. lat. ╚Öi al consecin╚Ťelor acestuia ├«n plan muzical (├«n: ├ëtudes sur lÔÇÖaccent tonique latin et la psalmodie gr├ęgorienne; Du r├┤le et de la place de lÔÇÖaccent tonique latin dans le rhythme gr├ęgorien etc.). ├Äncununarea eforturilor depuse de muzicologii din S. este reprezentat─â de publicarea unei editio vaticana a celor mai importante texte din serviciul bis. cat., restaurate ├«ntr-o manier─â care se dore╚Öte conform─â izvoarelor autentice. ├Än pofida criticilor aduse de cercet─âtorii moderni rezultatelor la care a ajuns ╚Öcoala din S., meritul ei const─â ├«n sus╚Ťinerea unei ac╚Ťiuni ample de investigare ╚Ötiin╚Ťific─â a textelor greg. elaborate ├«n ev. med. timpuriu, de stabilire a unei concordan╚Ťe ├«ntre scrierea neumatic─â ╚Öi cea contemporan─â, de relevare a existen╚Ťei ritmului liber anterior celui m─âsurat, de reliefare a semnifica╚Ťiei artistice a cantus planus-ului.
vene╚Ťian─â, ╚Öcoal─â ~ 1. Mi╚Öcare componistic─â localizat─â ├«n Vene╚Ťia ╚Öi cuprinz├ónd ├«ntregul sec. 16, cu un rol deosebit ├«n afirmarea ╚Öi dezvoltarea muzicii instrumentale, ca ╚Öi ├«n ├«mbog─â╚Ťirea scriiturii polifonice vocale. La constituirea ╚Öcolii contribuie mai mul╚Ťi factori: a) organizarea activit─â╚Ťii muzicale ├«n cadrul catedralei San Marco, care dispunea de dou─â orgi*, un cor* divizat ├«n jurul celor dou─â orgi iar de la sf├ór╚Öitul sec. 16 de permisiunea utiliz─ârii ├«n serviciul religios a celorlalte instr., b) rolul deosebit acordat grupurilor mari de instrumenti╚Öti ├«n cadrul manifest─ârilor artistice publice, c) ├«nfiin╚Ťarea, la ├«nceputul sec. 16, a editurii muzicale Petrucci ╚Öi tip─ârirea unor numeroase culegeri ╚Öi tabulaturi* destinate execu╚Ťiei cu orice fel de instr. (con ogni sorte di stromenti) ╚Öi d) stabilirea la Vene╚Ťia, ├«n 1527, a lui A. Willaert, compozitor de origine flamand─â, organist, conduc─âtor de cor la San Marco ╚Öi profesor al muzicienilor reprezentativi ai ╚Öcolii (teoreticianul V. Zarlino, compozitorii C. da Rore, C. Feta, A. Gabrieli, Cl. Merulo). A. Willaert cultiv─â scriitura antifonic─â*, opun├ónd cele dou─â coruri ale catedralei San Marco ╚Öi ob╚Ťin├ónd efecte contrastante dinamice* ╚Öi timbrale*; pe acela╚Öi principiu al opozi╚Ťiei ╚Öi suprapunerii de planuri contrastante dinamic ╚Öi timbral*, Willaert creeaz─â lucr─âri pentru ansambluri vocal-instr. mari. Una din principalele sale realiz─âri este elaborarea scriiturii pentru mai multe coruri ÔÇô cori spezzati. Elevii lui Willaert continu─â ╚Öi dezvolt─â scriitura antifonic─â* utiliz├ónd-o ╚Öi ├«n lucr─ârile instr., urm─âresc diferen╚Ťierea unor planuri coloristice ├«n cadrul polif., contribuind la fixarea genurilor instr. independente ╚Öi la l─ârgirea hotarelor expresiei muzicale. 2. Gruparea componistic─â a c─ârei activitate, desf─â╚Öurat─â ├«n sec. 17, contribuie la cristalizarea stilului concertant*, a speciei instr. denumit─â concerto groso* (B. Marcello, A. Vivaldi) ╚Öi a concertului cu solist (T. Albinoni, A. Vivaldi). 3. ╚ścoal─â muzical─â constituit─â ├«n sec. 17 ├«n jurul compozitorului Cl. Monteverdi (maestru de capel─â la San Marco ├«ntre anii 1613 ╚Öi 1643, creator al stilului concitato, autor al des─âv├ór╚Öirii procesului de substituire a scriiturii polif. prin monodia* acompaniat─â), caracterizat─â prin: a) dezvoltarea expresiei dramatice (Fr. Cavalli) ╚Öi a cursivit─â╚Ťii melodice (A. Cesti), b) operarea unei distinc╚Ťii nete ├«ntre aria chiusa (ÔÇ×aria ├«nchis─âÔÇŁ diferit─â de aria da capo) ╚Öi recitativ*, c) predilec╚Ťia pentru virtuozitatea vocal─â, d) introducerea interludiilor instr. ╚Öi e) diminuarea rolului de╚Ťinut de cor.
vienez─â, ╚Öcoal─â ~ A. ├Än sec. 18, compozitorii vienezi G. Chr. Wagenseil, M.G. Monn, K. Ditters von Dittersdorf, Fr.A. Hoffmeister ╚Ö.a. contribuie la edificarea bazelor clasicismului* muzical pe multiple planuri: a) dezvoltarea muzicii instr. ╚Öi orch.; b) substituirea ÔÇô ├«n muzica orch. ÔÇô a scriiturii contrapunctice* de tip baroc* prin monodia acompaniat─â; c) conturarea formei de sonat─â* simultan ├«n muzica de camer─â* ╚Öi ├«n lucr─ârile de orch.; d) alc─âtuirea ciclului (I, 2) simf. cvadripartit; e) prefigurarea speciei cvartetului (2) de coarde ├«n lucr─ârile intitulate Divertimenti, Kassation, Serenade; f) evolu╚Ťia scriiturii vocale de la normele contrapunctului palestrian la concep╚Ťia preponderent omofon─â* clasic─â (v. sinfonie, sonat─â). B. ├Än a doua jum─âtate a sec. 18 ╚Öi prima parte a sec. 19, Viena este centrul desf─â╚Öur─ârii etapei clasice a muzicii culte europ., etap─â cunoscut─â sub denumirea de clasicism vienez. Compozitorii v. sunt Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart ╚Öi Ludwig van Beethoven. Muzica lor se caracterizeaz─â printr-un ├«nalt grad de organizare a fiec─ârui element al discursului sonor, cu respectarea cerin╚Ťelor estetice transmise prin tradi╚Ťie, ceea ce confer─â un echilibru ales lucr─ârilor lor. Func╚Ťionalismul* tonal guverneaz─â cu severitate at├ót legile armoniei (III, 1) c├ót ╚Öi desf─â╚Öur─ârile melodice. Sintaxele (1) muzicale cultivate cu predilec╚Ťie sunt omofonia ╚Öi monodia* acompaniat─â. Criteriul tonal se afl─â ╚Öi la baza alc─âtuirii formelor*, a delimit─ârii sec╚Ťiunilor acestora, construc╚Ťiile muzicale clasice sprijinindu-se pe dou─â tipuri de structuri: a) structuri constante tonal (teme) ╚Öi b) structuri instabile tonal (sec╚Ťiuni de tranzi╚Ťie, procese dezvoltatoare). ├Än aceast─â perioad─â se cristalizeaz─â urm─âtoarele forme: forma de lied* (cu variantele menuet* sau scherzo*), forma de rondo* ╚Öi forma de sonat─â. Aceasta din urm─â este construc╚Ťia cea mai specific─â clasicismului muzical, prezent─â at├ót ├«n muzica de camer─â* c├ót ╚Öi ├«n muzica pentru orch. ╚Öi contamin├ónd structurile formale men╚Ťionate anterior. Compozitorii clasici fixeaz─â tiparul simfoniei, al cvartetului (2) de coarde, al sonatei instr. precum ╚Öi tiparul clasic al concertului* instr. V. reprezint─â un moment de culme ├«n istoria muzicii europ. C. (ÔÇ×Noua ╚Öcoal─â vienez─âÔÇŁ) Grupul celor trei compozitori ÔÇô Arnold Sch├Ânberg, Alban Berg ╚Öi Anton Webern ÔÇô care activeaz─â la Viena ├«n prima jum─âtate a sec. 20 ╚Öi ale c─âror realiz─âri ├«n domeniul esteticii muzicale ╚Öi al organiz─ârii limbajului muzical au avut o influen╚Ť─â deosebit─â asupra g├óndirii muzicale a sec. nostru. Principiile ╚Öi tehnicile de compozi╚Ťie (2) datorate noii ╚Ö.v. sunt urm─âtoarele: 1) expresionismul* muzical; 2) dodecafonismul*; 3) serialismul*; punctualismul*; 4) tehnica vocal─â intitulat─â Sprechgesang*. Prin crea╚Ťia ca ╚Öi prin lucr─ârile lor teoretice, Sch├Ânberg, Berg ╚Öi Webern introduc ├«n circuitul ideilor muzicologice dou─â judec─â╚Ťi fundamentale: 1. teoria tonalit─â╚Ťii (1) reprezint─â o perioad─â istoric─â delimitat─â ├«n evolu╚Ťia muzicii culte europ. ╚Öi 2) abolirea unui sistem de organizare a materialului sonor trebuie s─â fie succedat─â de instituirea unui alt ansamblu de legi de organizare a vocabularului ╚Öi a formelor muzicale.
CASA ╚śCOALELOR, institu╚Ťie pendinte de Ministerul Instruc╚Ťiunii, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1896 pentru construirea de ╚Öcoli primare ╚Öi dotarea lor. ├Än anul ╚Öcolar 1909/1910 au luat fiin╚Ť─â Biblioteca ╚Öi Muzeul C.╚ś., primul muzeu pedagogic din Rom├ónia. Editura C.╚ś. fundat─â ├«n 1908, a scos ÔÇ×Biblioteca pentru popularizarea ╚Ötiin╚ŤeiÔÇŁ, cu concursul lui G. ╚Üi╚Ťeica, I. Simionescu, Iuliu Moisil, dr. C. Istrati ╚Ö.a., ╚Öi ÔÇ×Biblioteca pentru poporÔÇŁ, condus─â de M. Sadoveanu, cu colaborarea lui G. Co╚Öbuc, G. Popa-Lisseanu, Gh. Dima ╚Ö.a. C.╚ś. a func╚Ťionat p├«n─â ├«n 1948.
NON SCHOLAE, SED VITAE DISCIMUS (lat.) nu ├«nv─â╚Ť─âm pentru ╚Öcoal─â, ci pentru via╚Ť─â ÔÇô Seneca, ÔÇ×Epistulae ad LucilliumÔÇŁ, 106. Instruirea nu este un scop ├«n sine. Ea are ├«n vedere preg─âtirea omului pentru via╚Ťa social─â.
NOTRE-DAME, ╚Öcoala de la ~, nume dat ansamblului de compozitori care, ├«ntre 1160 ╚Öi 1270, au ilustrat dominan╚Ťa Parisului ├«n domeniul polifoniei ╚Öi al liricii latine c├óntate. Reprezentan╚Ťi: Leonin ╚Öi Perotin. Repertoriu: organa, conduit, motete etc.
╚śCOAL─é LINGVISTIC─é s. f. + adj. (cf. bg., scr. ┼íkola, pol. szkola, rus. ┼íkola, lat. schola + fr. linguistique): v. cur├ęnt.
școala fetelor expr. (adol., glum.) liceu pedagogic.
╚Öcoli, ╚Öcolesc I. v. t. a instrui temeinic (pe cineva) ├«ntr-un anumit domeniu. II. v. r. a se instrui, a se perfec╚Ťiona ├«ntr-un anumit domeniu.

școli dex online | sinonim

școli definitie

Intrare: școală
școală substantiv feminin
Intrare: școli
școli conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv reflexiv
Intrare: școală lingvistică
școală lingvistică substantiv feminin