șchĭolghic, V. șteoldic.

șteoldíc și ștoldíc (Mold.) și știrbíc (Trans.) n., pl. e (eo dift. ca și’n șteobîlc, amîndoŭă imit.). Un băț c’un disc la capăt cu care pescariĭ, șezînd în luntri, pleoscăĭesc în apele maĭ adîncĭ ca să alunge peștiĭ spre năvoade și alte capcane. (La apele maĭ micĭ prăjină de scornit peștiĭ din ascunzătorĭ). – Și șchĭolghíc (Nț.).