Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
╚ś├üRPE, ╚Öerpi, s. m. (La pl.) Ordin de reptile (veninoase ╚Öi neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la t├ór├óre prin mi╚Öc─âri ondulatorii; (╚Öi la sg.) reptil─â din acest ordin. ÔŚŐ ╚śarpe de cas─â = specie de ╚Öarpe neveninos, lung de circa 1,60 m, cu dou─â pete galbene pe ceaf─â, care tr─âie╚Öte mai ales ├«n regiunile inundabile, pe l├óng─â cas─â (Natrix natrix). ╚śarpe de alun = ╚Öarpe neveninos, lung de circa 1 m, cu o band─â neagr─â pe laturile capului, care tr─âie╚Öte la noi prin p─âdurile de alun ╚Öi prin locuri st├óncoase (Cornelia austriaca). ╚śarpe cu clopo╚Ťei = specie de ╚Öarpe veninos din America de Nord, lung p├ón─â la 2 metri, a c─ârui coad─â este prev─âzut─â cu solzi como╚Öi care produc un zgomot caracteristic (Crotalus horridus). ╚śarpe cu ochelari = cobr─â. ÔŚŐ Expr. (A ╚Ťipa sau a striga, a urla) ca din (sau ├«n) gur─â de ╚Öarpe = (a ╚Ťipa, a striga, a urla) foarte tare. ├Än gaur─â de ╚Öarpe = ├«ntr-un loc ascuns, care poate fi aflat cu mare greutate. A s─âri ca mu╚Öcat de ╚Öarpe = a se ├«nfuria, a-╚Öi ie╚Öi din fire. A ├«nc─âlzi (sau a cre╚Öte) ╚Öarpele la (sau ├«n) s├ón = a ar─âta dragoste ╚Öi bun─âvoin╚Ť─â unui om nerecunosc─âtor. A-l mu╚Öca pe cineva ╚Öarpele de inim─â, se spune c├ónd cineva se simte ispitit s─â fac─â (sau s─â spun─â) ceea ce n-ar trebui. A-l mu╚Öca (pe cineva) ╚Öarpele invidiei (ori al vanit─â╚Ťii) = a fi cuprins de invidie, de vanitate. A c─âlca ╚Öarpele pe coad─â = a insulta, a sup─âra pe un om r─âu, iute la m├ónie. ÔŚŐ Compus: ╚Öarpe-orb = nume dat unor specii de ╚Öop├órle. ÔÖŽ Fig. Persoan─â rea, viclean─â, perfid─â. [Var.: ╚Ö├ęrpe s. m.] ÔÇô Lat. pop. serpes, -is (= serpens, -ntis).
╚ś├ëRPE s. m. v. ╚Öarpe.
╚ś├üRPE, ╚Öerpi, s. m. (La pl.) Ordin de reptile (veninoase ╚Öi neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la t├ór├óre prin mi╚Öc─âri ondulatorii; (╚Öi la sg.) reptil─â din acest ordin. ÔŚŐ ╚śarpe de cas─â = specie de ╚Öarpe neveninos, lung de circa 1, 60 m, cu dou─â pete galbene pe ceaf─â, care tr─âie╚Öte mai ales ├«n regiunile inundabile, pe l├óng─â cas─â (Natrix natrix). ╚śarpe de alun = ╚Öarpe neveninos, lung de circa 1 m, cu o band─â neagr─â pe laturile capului, care tr─âie╚Öte la noi prin p─âdurile de alun ╚Öi prin locuri st├óncoase (Coronella austriaca). ╚śarpe cu clopo╚Ťei = specie de ╚Öarpe veninos din America de Nord, lung p├ón─â la 2 metri, a c─ârui coad─â este prev─âzut─â cu solzi corno╚Öi care produc un zgomot caracteristic (Crotalus horridus). ╚śarpe cu ochelari = cobr─â. ÔŚŐ Expr. (A ╚Ťipa sau a striga, a urla) ca din (sau ├«n) gur─â de ╚Öarpe = (a ╚Ťipa, a striga, a urla) foarte tare. ├Än gaur─â de ╚Öarpe = ├«ntr-un loc ascuns, care poate fi aflat cu mare greutate. A s─âri ca mu╚Öcat de ╚Öarpe = a se ├«nfuria, a-╚Öi ie╚Öi din fire. A ├«nc─âlzi (sau a cre╚Öte) ╚Öarpele la (sau ├«n) s├ón = a ar─âta dragoste ╚Öi bun─âvoin╚Ť─â unui om nerecunosc─âtor. A-l mu╚Öca pe cineva ╚Öarpele de inim─â, se spune c├ónd cineva se simte ispitit s─â fac─â (sau s─â spun─â) ceea ce n-ar trebui. A-l mu╚Öca (pe cineva) ╚Öarpele invidiei (ori al vanit─â╚Ťii) = a fi cuprins de invidie, de vanitate. A c─âlca ╚Öarpele pe coad─â = a insulta, a sup─âra pe un om r─âu, iute la m├ónie. ÔÖŽ Fig. Persoan─â rea, viclean─â, perfid─â. [Var.: ╚Ö├ęrpe s. m.] ÔÇô Lat. pop. serpes, -is (= serpens, -ntis).
╚ś├ëRPE s. m. v. ╚Öarpe.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale c─âror p─âr╚Ťi aeriene s├«nt verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase ╚Öi servesc ca hran─â animalelor erbivore. Un fir de iarb─â. Ôľş Dinu se tr├«nti ├«n iarb─â, mai la o parte, ca s─â se odihneasc─â. BUJOR, S. 52. Zac pierdut ├«n iarba-nalt─â, Privind, cu ochii be╚Ťi de poezie, A cerului albastr─â-mp─âr─â╚Ťie. IOSIF, V. 72. Pe c├«mpie Lini╚Öte era, Iarba cea verzie Nici se cl─âtina. ALECSANDRI, O. 171. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├«n─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti sau ce ╚Ťi s-a promis de c─âtre cineva. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde = oricare ar fi greut─â╚Ťile, cu orice pre╚Ť, negre╚Öit, neap─ârat. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde, s─â te duci s─â-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. C├«t─â frunz─â, c├«t─â iarb─â sau c├«t─â frunz─â ╚Öi iarb─â sau ca frunza ╚Öi ca iarba v. frunz─â. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otrav─â). A pus prin b─âl╚Ťi ╚Öi ni╚Öte ierburi veninoase de care [du╚Ömanul] cum bea, cr─âpa. NEGRUZZI, S. I 171. Alearg─â din st├«nc─â-n st├«nc─â ╚śi cat─â, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ÔŚŐ Iarb─â rea = buruian─â otr─âvitoare; fig. om r─âu, d─âun─âtor societ─â╚Ťii. Foaie verde iarb─â rea, Iac─â v─âz o porumbea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 172. ÔŚŐ Expr. A c─âuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (dup─â cineva) ca dup─â iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin ┬źde pu╚Öc─â┬╗) Praf de pu╚Öc─â. Atunci, c├«teva luni d-a r├«ndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin cr├«nguri, pocnetul ierbei de pu╚Öc─â ╚Öi ╚Öuier─âtura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarb─â cu m├«na ╚śi gloan╚Ťe cu chiv─âra. ╚śEZ. II 77. 4. Compuse: iarb─â-de-mare (sau iarba-m─ârii) = plant─â erbacee acvatic─â, cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii, form├«nd adesea ├«ntinse paji╚Öti submarine; se folose╚Öte ├«n tapi╚Ťerie (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plant─â erbacee veninoas─â, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); (├«n basme) iarb─â cu puterea miraculoas─â de a deschide orice u╚Ö─â, lac─ât, ├«ncuietoare etc.; p. ext. putere supranatural─â, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de ob╚Ťinut. Cei ce au avut interesul s─â le t─âinuiasc─â aveau ╚Öi iarba-fiarelor care descuia lac─âtele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor ╚Öi nu-l atinge glon╚Ťul. POPA, V. 187. Dac─â ai avea iarba-fierului, ai putea s─â sf─ârmi broa╚Ötele. ALECSANDRI, T. I 447; iarb─â-crea╚Ť─â = ment─â, izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, care cre╚Öte prin p─âduri, ├«n locuri umbroase ╚Öi umede (Poa nemoralis). Frunz─â verde iarb─â-deas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 10; iarb─â-gras─â = mic─â plant─â erbacee, bogat─â ├«n sev─â, cu tulpina ramificat─â ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarb─â-gras─â. ╚śEZ. I 103; iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarb─â-mare, sita-zinelor ╚Öi alte ierburi uscate ├«╚Ťi g├«dilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-╚Öerpilor = broscari╚Ť─â (2). ÔÇô Pl. ╚Öi: ierbi (CO╚śBUC, P. II 281).
╚ś├üRPE, ╚Öerpi, s. m. Reptil─â (de obicei veninoas─â) cu corpul cilindric ╚Öi lung, f─âr─â picioare, care se t├«r─â╚Öte printr-o mi╚Öcare ondulat─â a corpului. ╚Üip─â-un pesc─âru╚Ö stingher ╚śi ╚Öerpii dorm sub salcia cojit─â. DRAGOMIR, P. 28. Atunci c├«nd C─âlifar ridica st─âvilarul ╚Öi slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluier─â un ╚Öarpe ├«ncol╚Ťit de fl─âc─âri. GALACTION, O. I 44. Pe coasta unei st├«nci se mi╚Öc─â un ╚Öarpe lung, pe care ├«l oche╚Öte de sus un vultur. ALECSANDRI, O. P. 350. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii, cu aluzie la mi╚Öc─ârile ondulate ale animalului sau la vioiciunea lui, ├«n special la mobilitatea ochilor lui) Lung ╚Öi sub╚Ťire, Oltul suie ca un ╚Öarpe. BOGZA, C. O. 18. Harapnicul se ml─âdia ├«n v├«nt ca un ╚Öarpe negru. SADOVEANU, O. I 449. Ca la ╚Öerpi ├«i umbl─â ochii. CO╚śBUC, P. I 50. ÔŚŐ Expr. A ╚Ťipa (sau a striga) ca din (sau ca ├«n) gur─â de ╚Öarpe v. gur─â (I 1). A se zv├«rcoli ca ├«n gur─â de ╚Öarpe v. gur─â (I 1). Gaur─â de ╚Öarpe v. gaur─â. A-l mu╚Öca pe cineva ╚Öarpele de inim─â, se spune c├«nd cineva se simte ispitit s─â fac─â sau s─â spun─â ceea ce n-ar trebui. (Cu pronun╚Ťare regional─â) S─â nu care cumva s─â. te mu╚Öte ╚Ö─ârpele de inim─â ╚Öi s-o s─âru╚Ťi p├«n─â ce nu-i aduce-o la mine. ╚śEZ. IV 174. A mu╚Öca (pe cineva) ╚Öarpele invidiei, al vanit─â╚Ťii = a fi cuprins de invidie, de vanitate. ╚śarpele vanit─â╚Ťii m-a mu╚Öcat de sf├«rcul inimii mele. CARAGIALE, O. VII 102. A ├«nc─âlzi un ╚Öarpe la s├«n v. s ├« n (1). A c─âlca ╚Öarpele pe coad─â = a insulta, a sup─âra un om r─âu, iute la m├«nie. ÔŚŐ Compuse: ╚Öarpe-de-cas─â = specie de ╚Öarpe neveninos, care tr─âie╚Öte la ╚Ťar─â pe l├«ng─â case; ╚Öarpe-cu-clopo╚Ťei = crotal; ╚Öarpe-cu-ochelari = cobra; (Bot.) iarba-╚Öerpilor = broscarit─â (2); capul-╚Öarpelui v. c a p1 (I 6). ÔÖŽ Fig. (Uneori ca epitet pe l├«ng─â un nume, de care se leag─â prin prep. ┬źde┬╗) Om r─âu, viclean. Anca mea, n-ai grij─â de nimica. ÔÇô Vino s─â croim de lucru ╚Öarpelui de Vlad. DAVILA, V. V. 97. ÔÇô Variant─â: ╚Ö├ęrpe (CREANG─é, P. 55, NEGRUZZI, S. I 13) s. m.
╚ś├ëRPE s. m. v. ╚Öarpe.
!cápul-șárpelui (plantă) s. m. art.
!l├şmba-╚Ö├írpelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. l├şmbii-╚Ö├írpelui
!p─âl─âr├şa-╚Ö├írpelui (ciuperc─â) s. f. art., g.-d. art. p─âl─âr├şei-╚Ö├írpelui
șárpe s. m., pl. șerpi
!șárpe-de-ápă (pește) s. m., pl. șerpi-de-ápă
!șárpe-órb (miriapod, șopârlă) s. m., pl. șerpi-órbi
cápul-șárpelui (bot.) s. n.
l├şmba-╚Ö├írpelui (bot.) s. f.
p─âl─âr├şa-╚Ö├írpelui s. f.
șárpe s. m., pl. șerpi
șárpe-de-ápă (pește) s. m.
șárpe-orb (miriapod) s. m.
IARBA-╚ś├üRPELUI s. v. brosc─âri╚Ť─â, ferig─â, mama-p─âdurii, palma-maicii-domnului, r─âcule╚Ť.
LIMBA-╚ś├üRPELUI s. v. p─âtlagin─â, stupitul-cucului.
OCHIUL-╚ś├üRPELUI s. v. miozotis, nu-m─â-uita, ochii-p─âs─âruicii.
P─éL─éRIA-╚ś├üRPELUI s. v. burete-pestri╚Ť, burete-╚Öerpesc.
╚ś├üRPE s. 1. (ZOOL.) ofidian, (reg.) g├óndac, pe╚Öte, (├«nv.) zmeu. 2. (ZOOL.) ╚Öarpe-cu-clopo╚Ťei (Crotalus horridus) = crotal, (├«nv.) ╚Öarpe-sun─âtor; ╚Öarpe-cu-ochelari (Naja naja) = cobr─â, (rar) naja. 3. (ENTOM.) ╚Öarpe-orb (Iulus terrestris) = iulus. 4. (ASTRON.; art.) (reg.) calea-r─ât─âci╚Ťilor.
╚ś├üRPE s. v. balaur, membru, penis, serpentin─â, ╚Ťipar.
╚śARPE-CI├ôNT s. v. n─âp├órc─â, viper─â.
╚śARPE-CI├ÜNG s. v. n─âp├órc─â, viper─â.
╚śARPE-SC├ÜRT s. v. n─âp├órc─â, viper─â.
╚Ö├írpe (╚Ö├ęrpi), s. m. ÔÇô Reptil─â t├«r├«toare cu corpul cilindric. ÔÇô Var. Mold. ╚Öerpe. Mr. ╚Öarpe, megl. ╚Öarpi, istr. ╚Öăźrpe. Lat. s─Ľrpes ├«n loc de s─Ľrpens (Diez, I, 380; Pu╚Öcariu 1527; REW 7855), cf. it., port. serpe. ÔÇô Der. ╚Öerpoaic─â (var. ╚Öerpoaie), s. f. (femela ╚Öarpelui; harpie, femeie perfic─â); ╚Öerpam─â, s. f. (Banat, mul╚Ťime de ╚Öerpi); ╚Öerpar, s. m. (anghil─â, Cobitis fossilis; varietate de acvil─â, Circaetus gallicus); ╚Öerpar, s. n. (br├«u lat de piele); ╚Öerpesc, adj. (de ╚Öarpe); ╚Öerpe╚Öte, adv. (ca ╚Öerpii); ╚Öerpiu, adj. (de ╚Öarpe); ╚Öerp├«n╚Ť─â, s. f. (gen╚Ťian─â, Gentiana cruciata); pe care Pu╚Öcariu 1583 ╚Öi REW 7856 ├«l deriv─â de la un lat. *s─Ľrpentia; ╚Öerpari╚Ť─â, s. f. (plant─â, Polygala vulgaris); ╚Öerpos, adj. (de ╚Öarpe); ╚Öerpui, vb. (a merge ca ╚Öarpele); ╚Öerpuitor, adj. (care ╚Öerpuie╚Öte); ╚Öerpuitur─â, s. f. (sinuozitate). ÔÇô Der. neol. serpentin, adj.; serpentin─â, s. f., din fr.
╚ś├üRPE ╚Öerpi m. 1) la pl. Ordin de reptile cu corpul lung, cilindric, foarte flexibil, lipsit de picioare. 2) Reptil─â din acest ordin. ÔŚŐ A se zv├órcoli ca ├«n gur─â de ~ a nu-╚Öi g─âsi locul de durere, de spaim─â sau de ner─âbdare. A c─âlca ~le pe coad─â a deranja foarte tare pe cineva. A ├«nc─âlzi un ~ la s├ón a ocroti un om nerecunosc─âtor. A s─âri ca mu╚Öcat de ~ a fi cuprins brusc de m├ónie. ~-de-cas─â specie de ╚Öarpe neveninos, care tr─âie╚Öte ├«n apropierea caselor. ~ cu clopo╚Ťei specie de ╚Öarpe veninos, a c─ârui coad─â este acoperit─â cu solzi care produc un sunet caracteristic; crotal. ~ cu ochelari specie de ╚Öarpe veninos, cu g├ótul plat, pe care se disting pete de forma unor ochelari; cobr─â. 3) fig. Om f─â╚Ťarnic; ipocrit. /<lat. serpens
╚Öarpe m. reptil lunguie╚Ť, cilindric ╚Öi f─âr─â picioare, ca vipera, n─âp├órca, etc.; ╚Öarpe sun─âtor, ╚Öarpe veninos, astfel numit din cauza sgomotului produs de inelele mobile ce termin─â coada-i; 2. ceva ├«ncol─âcit ca un ╚Öarpe: ╚Öerpi de foc; 3. fig. om r─âu ╚Öi nerecunosc─âtor: ╚Öarpe ce e╚Öti! 4. fig. demon: ╚Öarpele ambi╚Ťiei ├«l mu╚Öc─â de inim─â AL. [Mold. ╚Öerpe = lat. SERPENS].
șerpe m. Mold. Tr. V. șarpe.
╚śerpi m. pl. Insula ╚śerpilor, insul─â st├óncoas─â ├«n Marea-Neagr─â, ├«n dreptul bra╚Ťului Kilia. Dela 1878 ├«n posesiunea Rom├óniei.
╚Ö├írpe m., pl. ╚Öerp─ş (mlat. s─Ľrpes, format din nom. cl. s─Ľrpens, gen. -├ęntis, vrom. ╚Öearpe, de unde ╚Öi mold. lit. ╚Öerpe; vgr. ß┐żerpet├│n, t├«r├«tor, scr. sarpa-s, ╚Öarpe; it. pg. serpe, serpente, pv. cat. serp, fr. serpent, sp. sierpe, serpiente. Cp. cu rece). Un reptil f─âr─â pic─şoare (lung ca un cilindru care se sup╚Ťiaz─â spre coad─â) ╚Öi care ├«nainteaz─â t├«r├«ndu-se, ca: n─âp├«rca sa┼ş vipera, culubru, naja sa┼ş cobra, crotalu, boa ╚Ö. a. (V. ofidian). Pin anal. Lucru ├«n form─â de ╚Öarpe, cum ├«s limbile de foc, flac─ârile. Fig. Om perfid, ingrat ╚Öi r─â┼ş. Limb─â de ╚Öarpe, om foarte b├«rfitor. Och─ş de ╚Öarpe, och─ş vi─ş, p─âtrunz─âtor─ş ╚Öi iscoditor─ş. A ├«nc─âlzi ╚Öarpele la s├«n, a face bine unu─şa care-╚Ť─ş va face r─â┼ş pe urm─â. ╚śarpele lu─ş Faraon, mic cilindru de sulfo-cianur─â de mercur care, aprins, se desf─â╚Öoar─â ca un ╚Öarpe. A te mu╚Öca de inim─â ╚Öarpele ambi╚Ťiuni─ş, a ├«ncepe s─â sim╚Ť─ş ambi╚Ťiune. ÔÇô ├Än est lit. ╚Öerpe, pop. ╚Ö─ârp─ş. V. g├«ndac.
╚Ö├ęrpe, V. ╚Öarpe.
iarba-șarpelui s. v. BROSCĂRIȚĂ. FERIGĂ. MAMA-PADURII. PALMA-MAICII-DOMNULUI. RĂCULEȚ.
limba-șarpelui s. v. PĂTLAGINĂ. STUPITUL-CUCULUI.
ochiul-șarpelui s. v. MIOZOTIS. NU-MĂ-UITA. OCHII-PĂSĂRUICII.
p─âl─âria-╚Öarpelui s. v. BURETE-PESTRI╚Ü. BURETE-╚śERPESC.
șarpe s. v. BALAUR. MEMBRU. PENIS. SERPENTINĂ. ȚIPAR.
╚śARPE s. 1. (ZOOL.) ofidian, (reg.) g├«ndac, pe╚Öte, (├«nv.) zmeu. 2. (ZOOL.) ╚Öarpe-cu-clopo╚Ťei (Crotalus horridus) = crotal, (├«nv.) ╚Öarpe-sun─âtor; ╚Öarpe-cu-ochelari (Naja naja) = cobr─â. 3. (ASTRON.; art.) (reg.) calea-r─ât─âci╚Ťilor.
șarpe-ciont s. v. NĂPÎRCĂ. VIPERĂ.
șarpe-ciung s. v. NĂPÎRCĂ. VIPERĂ.
șarpe-scurt s. v. NĂPÎRCĂ. VIPERĂ.
╚śARPE. Subst. ╚śarpe, ╚Öerpi╚Öor (dim.), ╚Öerpulete (pop.), ╚Öerpurel (pop.), ╚Öerpoi (augm.); ╚Öerpoaic─â, ╚Öerpoaie (rar), ╚Öerpuli╚Ť─â (rar), ╚Öarpe-de-ap─â; ╚Öarpe-de-cas─â; viper─â, viper─â-cu-corn; crotal, ╚Öarpe-cu-clopo╚Ťei; cobra, ╚Öarpe-cu-ochelari; boa, boa-constrictor, piton. ╚śerp─ârie. Adj. ╚śerpesc, ╚Öerpiu (rar). Vb. A se t├«r├«. Adv. ╚śerpe╚Öte.
╚Ö├írpe monet├ír sint. s. (ec., fin.) Limite, socotite normale, ale fluctua╚Ťiei cursului pentru un ansamblu de monede ÔŚŐ ÔÇ×Agen╚Ťia France Presse transmite numeroase reac╚Ťii fa╚Ť─â de retragerea francului din sistemul monetar al flot─ârii concertate [...] Comisia C.E.E., ├«ntrunit─â luni la Bruxelles, a luat ├«n dezbatere problema retragerii francului din ┬ź╚Öarpele monetar┬╗.ÔÇŁ R.l. 17 III 76 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Este semnificativ c─â ├«n R.F.G. cercuri influente se pronun╚Ť─â tot mai limpede ├«n favoarea renun╚Ť─ârii la ┬ź╚Öarpele monetar┬╗, men╚Ťinerea lui devenind prea costisitoare pentru economia vest-german─â [...] Ziarul ┬źLes Echos┬╗ consider─â c─â preocuparea principal─â nu trebuie s─â constea ├«n a salva ceea ce comentatorul nume╚Öte ┬źcelebra reptil─â monetar─â┬╗ ci de a se trece la o veritabil─â reform─â monetar─â.ÔÇŁ R.l. 20 X 76 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Suedia a anun╚Ťat devalorizarea coroanei cu 10 la sut─â ╚Öi ie╚Öirea din acordul ┬ź╚Öarpele monetar┬╗ vest-european, acord destinat s─â reprezinte prima etap─â a unei Uniuni monetare ╚Öi economice vest-europene.ÔÇŁ R.l. 30 VIII 77 p. 7; v. ╚Öi Sc. 12 I 77 p. 6 (calc. dup─â fr. serpent mon├ętaire; PR 1972)
╚Ö├írpe, ╚Öerpi, s.m. ÔÇô (zool.; mit.) ╚śarpele casei, motiv zoomorf pe por╚Ťile maramure╚Öene. Motivul ├«╚Öi trage originea din credin╚Ťa str─âveche ├«n ╚Öarpele casei, p─âzitorul de rele al gospod─âriei. O reprezentare mai recent─â, corespunz├ónd credin╚Ťei Evului Mediu, const─â ├«n combinarea ╚Öerpilor, sculpta╚Ťi pe st├ólpii laterali ai por╚Ťilor, cu ├«ngeri stiliza╚Ťi, av├ónd aripile ├«ntinse ╚Öi fiind plasa╚Ťi deasupra. Pare a fi vorba de un sincretism ├«ntre simbolul arhaic ╚Öi cel cre╚Ötin, ╚Öarpele semnific├ónd, ├«n acest caz, duhurile rele, dominate de ├«ngerii p─âzitori ai gospod─âriei (Nistor, 1977: 16). ÔÇô Lat. pop. serpes, -is (= serpens) ÔÇ×╚Öarpe, viermeÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, cf. DER; DEX, MDA).
╚śARPE subst. 1. ÔÇô fam. (╚śtef; C ╚śtef) zis ╚śerpe; ╚ś─ârpe (Tec I) pren. 2. ╚śerpie post (Sd IV); -eni, -eni╚Ťa ss.; -elea (Ard). 3. ╚ś─ârp─âlu╚Ť, T., mold. (Sd VI 171). 4. ╚śerp─âu, olt. (AO XI 76). 5. Prob. + -ot─â; ╚śerp─âte╚Öti s. (16 B VI 191).
ECHIUM L., ECHIUM, CAPUL ╚śARPELUI, fam. Boraglnacae. Gen originar din Europa, regiuni mediteraneene, I. Canare ╚Öi Azore, cca 38 specii, erbacee sau tufe, anuale ╚Öi bienale. Tulpin─â erect─â, striat─â. Frunze alterne, simple, nedivizate, lipsite de stipele, liniar-lanceolate, lanceolate. Flori hermafrodite, tubulos-campanulate, albastre-violete, ro╚Öii, rar albe, dispuse ├«n spice simple, reunite ├«ntr-un lung racem terminal cu bractee; g├«tul corolei f─âr─â scvame, stile bifurcate, caliciul persistent cu 5 diviziuni, 5 stamine, rar 4. Fruct format din 4 nucule tuberculate, la baz─â neexcavate.
a încălzi un șarpe la sân expr. (pop.) a ajuta / a favoriza o persoană nerecunoscătoare.
a urla ca din gură de șarpe expr. a urla foarte tare.
a-i trece (cuiva) un șarpe rece prin sân expr. (pop.) a se speria foarte tare.
a-l mușca (pe cineva) șarpele invidiei expr. a fi cuprins de invidie.

șarpe dex online | sinonim

șarpe definitie

Intrare: șarpe
șarpe substantiv masculin
șerpe substantiv masculin
Intrare: ╚śarpe
╚śarpe
Intrare: capul-șarpelui
capul-șarpelui substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: limba-șarpelui
limba-șarpelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: pălăria-șarpelui
pălăria-șarpelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: șarpe-ciont
șarpe-ciont substantiv masculin
Intrare: șarpe-ciung
șarpe-ciung substantiv masculin
Intrare: șarpe-de-apă
șarpe-de-apă substantiv masculin
Intrare: șarpe-orb
șarpe-orb substantiv masculin
Intrare: șarpe-scurt
șarpe-scurt substantiv masculin
Intrare: ochiul-șarpelui
ochiul-șarpelui substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: iarba-șarpelui
iarba-șarpelui substantiv feminin articulat (numai) singular
iarba-șerpilor (numai) singular substantiv feminin articulat