ȘARPÁNTĂ, șarpante, s. f. Schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care susține învelitoarea unui acoperiș (sau un alt element al unei construcții) și permite realizarea formei acestuia. – Din fr. charpente.

ȘARPÁNTĂ, șarpante, s. f. Schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care susține învelitoarea unui acoperiș (sau un alt element al unei construcții) și permite realizarea formei acestuia. – Din fr. charpente.

ȘARPÁNTĂ, șarpante, s. f. Schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care susține învelitoarea unui acoperiș și permite realizarea formei acestuia; p. ext. scheletul, alcătuit din bare al unei construcții.

șarpántă s. f., g.-d. art. șarpántei; pl. șarpánte

șarpántă s. f., pl. șarpánte

ȘARPÁNTĂ s.f. 1. Schelet format prin îmbinarea unor piese de lemn, de metal etc., destinat să susțină o construcție, un acoperiș etc. 2. Ramură principală a unui arbore. [< fr. charpente].

ȘARPÁNTĂ s. f. schelet de rezistență din bare din lemn, de metal sau din beton armat, destinat să susțină o construcție, un acoperiș etc. (< fr. charpente)

ȘARPÁNTĂ, șarpante, s.f. Schelet format din grinzi de lemn, de metal sau de beton armat, care susține acoperișul unei clădiri.

ȘARPÁNTĂ ~e f. Schelet (de lemn, de metal sau de beton) care susține acoperișul unei case. /<fr. charpente