Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru ╚Öarlatanc─â

șarlatáncă s. f., g.-d. art. șarlatáncei; pl. șarlatánce
șarlatáncă s. f., g.-d. art. șarlatáncei; pl. șarlatánce
╚śARLAT├üNC─é s. escroac─â, pung─â╚Öoaic─â, ╚Önapanc─â. (E o ~ notorie.)
*╚Öarlat├ín, -c─â s. (fr. charlatan, d. it. ciarlat├íno, care vine d. ciarlare, a vorbi cu enfaz─â). ├Än╚Öel─âtor, mincinos, exploatator al credulit─â╚Ťi─ş poporulu─ş: Tabarin (un Francez mort la 1633) a fost un mare ╚Öarlatan, avem ╚Öi no─ş mari─ş no╚Ötri ╚Öarlatan─ş.
╚śARLATANC─é s. escroac─â, pung─â╚Öoaic─â, ╚Önapanc─â. (E o ~ notorie.)

șarlatancă dex online | sinonim

șarlatancă definitie

Intrare: șarlatancă
șarlatancă substantiv feminin admite vocativul