Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru șarlă

ȘÁRLĂ, șarle, s. f. (Reg.) Javră, potaie. – Din engl. [King] Charles (numele unei rase de câini).
ȘÁRLĂ, șarle, s. f. (Reg.) Javră, potaie. – Din engl. [King] Charles (numele unei rase de câini).
ȘÁRLĂ, șarle, s. f. (Regional) Javră, potaie. Cînii intrasă în casă, mîncasă tot din covată... – Ehei! șarle spurcate ce sînteți, v-ați apucat și mi-ați făcut pozna și mi-ați mîncat mălaiul? ȘEZ. VII 134.
șárlă (pop.) s. f., g.-d. art. șárlei; pl. șárle
șárlă s. f., g.-d. art. șárlei; pl. șárle
ȘÁRLĂ s. v. cotarlă, gloabă, javră, jigodie, mârțoagă, potaie.
șárlă (șárle), s. f. – Cîine, potaie. Origine necunoscută. Der. din fr. Charles (Tiktin; Candrea) este improbabilă, mai sigur este vorba de o creație expresivă, cf. cotarlă.
ȘÁRLĂ ~e f. rar reg.Câine jigărit; javră; potaie. /<engl. [King] Charles
șárlă, șárle, s.f. (reg. și fam.) 1. javră, potaie. 2. mârțoagă. 3. persoană leneșă, flecară, neserioasă. 4. (art.) numele unei hore; melodie după care se execută acest dans.
șarlă f. 1. câine slab care latră într’una; 2. fig. și fam. om supărător.[Dela Charles sau Șarlă, nume ce se dă adesea câinilor].
șárlă f., pl. e (var. din cocearlă, cotarlă). Fam. Cotarlă.
șarlă s. v. COTARLĂ. GLOABĂ. JAVRĂ. JIGODIE. MÎRȚOAGĂ. POTAIE.
șarlă, șarle s. f. om ipocrit / viclean / pervers.

șarlă dex online | sinonim

șarlă definitie

Intrare: șarlă
șarlă substantiv feminin