Dicționare ale limbii române

2 intrări

10 definiții pentru șareta

ȘARÉTĂ, șarete, s. f. Trăsurică ușoară (cu două roți) trasă de un singur cal; cabrioletă. – Din fr. charrette.
ȘARÉTĂ, șarete, s. f. Trăsurică ușoară (cu două roți) trasă de un singur cal; cabrioletă. – Din fr. charrette.
ȘARÉTĂ, șarete, s. f. Trăsurică ușoară, de obicei cu două roți, trasă de un singur cal. Fără căruță, fără șaretă, fără nimic? GALAN, B. I 83.
șarétă s. f., g.-d. art. șarétei; pl. șaréte
șarétă s. f., pl. șaréte
ȘARÉTĂ s. cabrioletă, (rar) tilburi. (~ a unei ferme.)
ȘARÉTĂ s.f. Trăsurică ușoară cu două roți, trasă de un singur cal; cabrioletă. [< fr. charette].
ȘARÉTĂ s. f. cabrioletă. (< fr. charrette)
ȘARÉTA ~e f. Trăsură înaltă și neacoperită, cu două roți, trasă, de obicei, de un singur cal; cabrioletă; brișcă. /<fr. charrette
ȘARE s. cabrioletă, (rar) tilburi. (~ a unei ferme.)

șareta dex online | sinonim

șareta definitie

Intrare: șaretă
șaretă substantiv feminin
Intrare: șareta
șareta