Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru șan

ȘAN, șanuri, s. n. Calapod folosit pentru păstrarea încălțămintei în procesul de finisare sau după ce aceasta este gata. – Din magh. sám.
ȘAN, șanuri, s. n. Calapod folosit pentru păstrarea formei încălțămintei în procesul de finisare sau după ce aceasta este gata. – Din magh. sám.
ȘAN, șanuri, s. n. Calapod care se introduce în încălțăminte pentru a o ține întinsă.
șan s. n., pl. șánuri
șan s. n., pl. șánuri
ȘAN s. calapod. (~ pentru cizme.)
șan (șánuri), s. n. – Calapod pentru încălțăminte. Mag. sám (Tiktin).
ȘAN ~uri n. fam. Calapod care se introduce în încălțăminte pentru a-i menține forma; calup. /<ung. sam
șan n. Mold. lemn pe care cismarul întinde pielea carâmbilor: trăgând ciubotele la șan CR. [Tr. șanfă = ung. SÁMFA, calapod (din SÁM, tipar, și FA, lemn)].
șan n., pl. urĭ (ung. sámfa, [de unde vine forma ardelenească șanfă], d. sam, formă, și fa, lemn). Nord. Calapod de cĭobote.
ȘAN s. calapod. (~ pentru cizme.)

șan dex online | sinonim

șan definitie

Intrare: șan
șan substantiv neutru