Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ╚Öalvaragiu

╚śALVARAG├ŹU, ╚Öalvaragii, s. m. (├Änv.) Persoan─â care f─âcea sau vindea ╚Öalvari. ÔÇô ╚śalvari + suf. -agiu.
╚śALVARAG├ŹU, ╚Öalvaragii, s. m. Persoan─â care f─âcea sau vindea ╚Öalvari. ÔÇô ╚śalvari + suf. -agiu.
╚Öalvarag├şu (├«nv.) s. m., art. ╚Öalvarag├şul; pl. ╚Öalvarag├şi, art. ╚Öalvarag├şii (-gi-ii)
╚Öalvarag├şu s. m., art. ╚Öalvarag├şul; pl. ╚Öalvarag├şi, art. ╚Öalvarag├şii
╚śALVARAG├ŹU s. v. turc.
╚Öalvarag├şu, ╚Öalvarag├şi, s.m. (├«nv.) 1. persoan─â care confec╚Ťiona sau vindea ╚Öalvari. 2. persoan─â care purta ╚Öalvari. 3. (ir.) turc.
╚Öalvaragiu m. 1. cel ce face ╚Öi vinde ╚Öalvari; 2. cel ce-i poart─â; 3. (ironic) Turc. [V. ╚Öalvari; forma╚Ťiune analogic─â].
╚Öalvarag├ş┼ş m. (d. ╚Öalvar─ş). Vech─ş. Acela care face ╚Öalvar─ş. Az─ş. Iron. Acela care poart─â ╚Öalvar─ş. V. opincar.
șalvaragiu s. v. TURC.

șalvaragiu dex online | sinonim

șalvaragiu definitie

Intrare: șalvaragiu
șalvaragiu substantiv masculin admite vocativul