Dicționare ale limbii române

2 intrări

4 definiții pentru șain

șáin s. n. – În bilete de bancă. Germ. Schein (Tiktin). În Trans.
șain s.n. (înv.) bancnotă.
șaĭn adj. m. (germ. schein, bilet, hîrtie). Trans. Bucov. Un leŭ, un franc șaĭn, un leŭ, un franc de hîrtie (odinioară).
ȘAIN 1. – fratele unui preot (Cat; 16 B VI 276); Valea lui – t. (Mus). 2. Șainel (ib). 3. Șainoiu, T. (Fil A). 4. Șein, C-din (Î Div); -ești t. (ib.). 5. Șeinean (16 B VI 305). 6. Șeinoiu, Matei ș.a. (ib).

șain dex online | sinonim

șain definitie

Intrare: șain
șain
Intrare: Șain
Șain