ȘAIDÁJ, șaidaje, s. n. Operație de alegere manuală a minereurilor, însoțită de spargerea acestora cu ciocanul de mână. [Pr.: șa-i-] – Din fr. scheidage.

ȘAIDÁJ, șaidaje, s. n. Operație de alegere manuală a minereurilor, însoțită de spargerea acestora cu ciocanul de mână. [Pr.: șa-i-] – Din fr. scheidage.

ȘAIDÁJ, șaidaje, s. f. Operație de alegere manuală a minereurilor, însoțită de spargerea acestora cu ciocanul de mînă.

șaidáj (șa-i-) s. n., pl. șaidáje

șaidáj s. n. (sil. șa-i-), pl. șaidáje

ȘAIDÁJ s.n. Operația de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mână. [Pron. șa-i-, var. șeidaj s.n. / < fr. scheidage].

ȘEIDÁJ s.n. v. șaidaj.

ȘAIDÁJ s. n. operația de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mână. (< fr. scheidage)

ȘAIDÁJ ~e n. Alegere manuală a minereurilor, însoțită de spargerea lor cu ciocanul. [Sil. șa-i-] /<fr. scheidage