Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru ├«nzdr─âvenire

├ÄNZDR─éVEN├Ź, ├«nzdr─âvenesc, vb. IV. Refl. A se ├«ns─ân─âto╚Öi (dup─â o boal─â), a deveni (iar─â╚Öi) puternic, zdrav─ân; a se ├«ntrema, a se ├«nt─âri, a se ├«nvoinici. ÔŚŐ Tranz. Tratamentul l-a ├«nzdr─âvenit. ÔÇô ├Än + zdrav─ân.
├ÄNZDR─éVEN├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nzdr─âveni; ├«ns─ân─âto╚Öire, ├«ntremare, ├«nt─ârire. ÔÇô V. ├«nzdr─âveni.
├ÄNZDR─éVEN├Ź, ├«nzdr─âvenesc, vb. IV. Refl. A se ├«ns─ân─âto╚Öi (dup─â o boal─â), a deveni (iar─â╚Öi) puternic, zdrav─ân; a se ├«ntrema, a se ├«nt─âri, a se ├«nvoinici. ÔŚŐ Tranz. Tratamentul l-a ├«nzdr─âvenit. ÔÇô ├Än + zdrav─ân.
├ÄNZDR─éVEN├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nzdr─âveni; ├«ns─ân─âto╚Öire, ├«ntremare, ├«nt─ârire. ÔÇô V. ├«nzdr─âveni.
├ÄNZDR─éVEN├Ź, ├«nzdr─âvenesc, vb. IV. Refl. A se ├«ns─ân─âto╚Öi (dup─â o boal─â), a deveni iar─â╚Öi zdrav─ân, puternic; a se ├«ntrema, a se ├«nt─âri. Se ├«nzdr─âveni oleac─â de cum ├«l cuprinse aerul tare al nop╚Ťii de var─â. VORNIC, P. 209. Nu ╚Ötia cum s─â fac─â s─â se ├«nzdr─âveneasc─â. ISPIRESCU, L. 314.
├ÄNZDR─éVEN├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a se ├«nzdr─âveni; ├«ntremare, ├«ns─ân─âto╚Öire, ├«nt─ârire.
├«nzdr─âven├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. ├«nzdr─âven├ę╚Öte, imperf. 3 sg. ├«nzdr─âvene├í; conj. prez. 3 s─â ├«nzdr─âvene├ísc─â
├«nzdr─âven├şre s. f., g.-d. art. ├«nzdr─âven├şrii
├«nzdr─âven├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nzdr─âven├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nzdr─âvene├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nzdr─âvene├ísc─â
├«nzdr─âven├şre s. f., g.-d. art. ├«nzdr─âven├şrii
├ÄNZDR─éVEN├Ź vb. 1. v. ├«ns─ân─âto╚Öi. 2. v. ├«ntrema.
├ÄNZDR─éVEN├ŹRE s. (MED.) 1. v. ├«ns─ân─âto╚Öire. 2. v. ├«ntremare.
├ÄNZDR─éVEN├Ź, ├«nzdr─âven├ęsc, vb. IV. ~ 2. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A str─ânuta. (din zdrav─ân cu pref. ├«n-; sensul al doilea se explic─â prin formula zdrav─ân = s─ân─âtos, care li se spune celor care str─ânut─â)
A ├ÄNZDR─éVEN├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ├«nzdr─âveneasc─â. /├«n + zdrav─ân
A SE ├ÄNZDR─éVEN├Ź m─â ~├ęsc intranz. A-╚Öi reveni dup─â o boal─â; a prinde puteri; a se face zdrav─ân; a se ├«ntrema; a se ├«nfiripa. /├«n + zdrav─ân
├«nsdr─âven├Č v. a se face sdrav─ân.
├«nzdr─âven├ęsc v. tr. (d. zdrav─ân). Fac ─şar zdrav─ân, ├«ns─ân─âto╚Öesc, restabilesc. V. refl. M─â fac ─şar zdrav─ân. ÔÇô ╚śi zdr─âvenesc ╚Öi zdrevenesc (vest).
zdr─âven├ęsc, V. ├«nzdr─âvenesc.
zdreven├ęsc, V. ├«nzdr─âvenesc.
ÎNZDRĂVENI vb. (MED.) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ complet după boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (Bolnavul s-a mai ~.)
├ÄNZDR─éVENIRE s. (MED.) 1. ├«ndreptare, ├«nfiripare, ├«ns─ân─âto╚Öire, ├«ntremare, lecuire, refacere, restabilire, ridicare, t─âm─âduire, vindecare, (pop.) sculare, tam─âduial─â, (├«nv.) s─ân─âto╚Öare, t─âm─âduin╚Ť─â, vracevanie. (~ complet─â a bolnavului.) 2. fortificare, ├«ndreptare, ├«nfiripare, ├«nt─ârire, ├«ntremare, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (├«nv. ╚Öi pop.) ├«mputernicire. (~ lui dup─â boal─â.)

înzdrăvenire dex online | sinonim

înzdrăvenire definitie

Intrare: înzdrăveni
zdreveni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
înzdrăveni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înzdrăvenire
înzdrăvenire substantiv feminin