Dicționare ale limbii române

2 intrări

16 definiții pentru înzăpezit

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A rămâne imobilizat, blocat, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.
ÎNZĂPEZÍT, -Ă, înzăpeziți, -te, adj. (Despre drumuri sau locuri) Care este acoperit cu zăpadă; care a devenit impracticabil din cauza zăpezii; troienit, întroienit. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) Care este imobilizat, înfundat, blocat în zăpadă. – V. înzăpezi.
ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A (se) imobiliza, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.
ÎNZĂPEZÍT, -Ă, înzăpeziți, adj. (Despre drumuri sau locuri) Care este acoperit cu zăpadă; care a devenit impracticabil din cauza zăpezii; troienit, întroienit. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) Care este imobilizat, înfundat, blocat în zăpadă. – V. înzăpezi.
ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Refl. (Despre căi de comunicație) A se acoperi cu multă zăpadă, a deveni impracticabil din cauza zăpezii; a se întroieni. Ulița satului s-a înzăpezit. ♦ (Despre vehicule, p. ext. despre călători) A rămîne imobilizat în zăpadă, a nu mai putea ieși din zăpadă.
ÎNZĂPEZÍT, -Ă, înzăpeziți, -te, adj. (Despre drumuri sau locuri) Acoperit cu zăpadă, devenit impracticabil din cauza zăpezii. Soarele bătea orbitor în coastele înzăpezite dinspre Brebu. DUMITRIU, N. 200. Înzepezite-s drumurile toate. BENIUC, V. 69. ♦ (Despre vehicule, p. ext. despre călători) Blocat în zăpadă; întroienit.
înzăpezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 să înzăpezeáscă
înzăpezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzăpezeáscă
ÎNZĂPEZÍ vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~.)
ÎNZĂPEZÍT adj. înnămețit, întroienit, nămețit, troienit, (reg.) omețit. (Drum ~.)
A ÎNZĂPEZÍ ~ésc tranz. A face să se înzăpezească; a troieni; a nămeți. /în + zăpadă
A SE ÎNZĂPEZÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre drumuri sau terenuri) A se acoperi cu multă zăpadă. 2) (despre vehicule sau călători) A se împotmoli în zăpadă; a se troieni. /în + zăpadă
înzăpădì v. a se întroieni.
înzăpădésc și (Cor.) zăpădésc v. tr. (d. zăpadă. V. nă-pădesc). Întroĭenesc: viscolu a înzăpădit trenu, trenu s’a înzăpădit. – Și înzăpezesc (d. pl. zăpezĭ), cuv. greșit format de ignoranțĭ.
ÎNZĂPEZI vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~.)
ÎNZĂPEZIT adj. înnămețit, întroienit, nămețit, troienit, (reg.) omețit. (Drum ~.)

înzăpezit dex online | sinonim

înzăpezit definitie

Intrare: înzăpezit
înzăpezit adjectiv
Intrare: înzăpezi
înzăpezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a