Dicționare ale limbii române

18 definiții pentru înzăpezire

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A rămâne imobilizat, blocat, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.
ÎNZĂPEZÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei; troienire, întroienire. – V. înzăpezi.
ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A (se) imobiliza, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă.
ÎNZĂPEZÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei; troienire, întroienire. – V. înzăpezi.
ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Refl. (Despre căi de comunicație) A se acoperi cu multă zăpadă, a deveni impracticabil din cauza zăpezii; a se întroieni. Ulița satului s-a înzăpezit. ♦ (Despre vehicule, p. ext. despre călători) A rămîne imobilizat în zăpadă, a nu mai putea ieși din zăpadă.
ÎNZĂPEZÍRE, înzăpeziri, s. f. Acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei. Înzăpezirea trenului. Înzăpezirea drumurilor.
înzăpezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 să înzăpezeáscă
înzăpezíre s. f., g.-d. art. înzăpezírii
înzăpezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzăpezésc, imperf. 3 sg. înzăpezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzăpezeáscă
înzăpezíre s. f., g.-d. art. înzăpezírii; pl. înzăpezíri
ÎNZĂPEZÍ vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~.)
ÎNZĂPEZÍRE s. înnămețire, întroienire, nămețire, troienire, (reg.) omețire. (~ drumurilor.)
A ÎNZĂPEZÍ ~ésc tranz. A face să se înzăpezească; a troieni; a nămeți. /în + zăpadă
A SE ÎNZĂPEZÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre drumuri sau terenuri) A se acoperi cu multă zăpadă. 2) (despre vehicule sau călători) A se împotmoli în zăpadă; a se troieni. /în + zăpadă
înzăpădì v. a se întroieni.
înzăpădésc și (Cor.) zăpădésc v. tr. (d. zăpadă. V. nă-pădesc). Întroĭenesc: viscolu a înzăpădit trenu, trenu s’a înzăpădit. – Și înzăpezesc (d. pl. zăpezĭ), cuv. greșit format de ignoranțĭ.
ÎNZĂPEZI vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~.)
ÎNZĂPEZIRE s. înnămețire, întroienire, nămețire, troienire, (reg.) omețire. (~ drumurilor.)

înzăpezire dex online | sinonim

înzăpezire definitie

Intrare: înzăpezi
înzăpezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înzăpezire
înzăpezire substantiv feminin