Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru ├«nvins

├ÄNV├ŹNGE, ├«nv├şng, vb. III. Tranz. ╚Öi intranz. 1. Tranz. A birui, a ├«nfr├ónge, un adversar (├«n r─âzboi); a triumfa, a dobor├«. ÔÖŽ A c├ó╚Ötiga o ├«ntrecere sportiv─â, a ie╚Öi ├«nving─âtor ├«ntr-o competi╚Ťie. 2. A st─âp├óni, a ├«nfr├óna, a domina o dorin╚Ť─â, o pasiune, o sl─âbiciune etc. ÔÖŽ A ├«nl─âtura greut─â╚Ťi, obstacole; a dobor├«, a birui. 3. Intranz. A reu╚Öi s─â duc─â ceva la bun sf├ór╚Öit; a o scoate la cap─ât; a r─âzbi. ÔÇô ├Än + vince (├«nv. ÔÇ×a ├«nvingeÔÇŁ < lat.).
├ÄNV├ŹNS, -─é, ├«nvin╚Öi, -se, adj. (Adesea substantivat) Biruit, ├«nfr├ónt; p. ext. supus. ÔÇô V. ├«nvinge.
├ÄNV├ŹNGE, ├«nv├şng, vb. III. Tranz. 1. A ├«nfr├ónge, a bate pe inamic, pe adversar (├«n r─âzboi), a triumfa, a dobor├«. 2. A st─âp├óni, a ├«nfr├óna, a domina (o dorin╚Ť─â, o pasiune, o sl─âbiciune etc.). ÔÖŽ (Subiectul este o necesitate, o dorin╚Ť─â, un sentiment etc.) A dobor├«, a birui, a cople╚Öi; p. ext. a duce p├ón─â la cap─ât. ÔÇô ├Än + vince (├«nv. ÔÇ×a ├«nvingeÔÇŁ < lat.).
├ÄNV├ŹNS, -─é, ├«nvin╚Öi, -se, adj. (Adesea substantivat) Biruit, ├«nfr├ónt; p. ext. supus. ÔÇô V. ├«nvinge.
├ÄNV├ŹNGE, ├«nv├şng, vb. III. 1. Tranz. A ├«nfr├«nge (├«n r─âzboi), a c├«╚Ötiga o b─ât─âlie, un r─âzboi etc.; a birui, a dobor├«. Herodot ne arat─â cu c├«t─â greutate i-a ├«nvins Darius pe ge╚Ťi. IST. R.P.R. 34. Oamenii ace╚Ötia sovietici... au fost mai puternici dec├«t cele mai puternice arme ale mor╚Ťii, pe care le-au ├«nvins. STANCU, U.R.S.S. 129. S─â te ├«nv─â╚Ť eu ce s─â facem, ca s─â ├«nvingi tu pe mama. EMINESCU, N. 10. ÔŚŐ Refl. reciproc. Se luar─â de se luptar─â p├«n─â ce se obosir─â, dar nici unul pe altul nu s-au putut ├«nvinge. RETEGANUL, P. I 73. ÔÖŽ (Complementul este un abstract) A nimici, a distruge, a ├«nl─âtura din cale. Alian╚Ťa dintre clasa muncitoare ╚Öi ╚Ť─âr─ânimea muncitoare constituie acea for╚Ť─â capabil─â s─â ├«nving─â ├«mpotrivirea for╚Ťelor sociale aflate pe cale de dispari╚Ťie, care se opun aplic─ârii ├«n interesul societ─â╚Ťii a legilor economice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 326, 3/5. Lupta s─â-╚Öi ├«nving─â sl─âbiciunea. BART, E. 253. ÔÖŽ Intranz. A triumfa, a ob╚Ťine victoria. Lenin a ar─âtat c─â va ├«nvinge ╚Öi-╚Öi va men╚Ťine puterea numai acela care crede ├«n popor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2727. 2. Intranz. A o scoate la cap─ât, a r─âzbi. Nu pot mam─â-nvinge c-un om, c-un bl─âst─âmat de fecior t├«n─âr. RETEGANUL, P. III 37. 3. Tranz. unipers. (Rar) A-l cople╚Öi pe cineva dorin╚Ťa de a..., a se sim╚Ťi ├«ndemnat s─â... Am fost rea ╚Öi n-a╚Ö fi vrut S─â te las, ca alt─â fat─â, S─â m─â str├«ngi tu s─ârutat─â? Dar m-ai ├«ntrebat vrodat─â? M─â-nvingea s─â te s─ârut Eu pe tine! Pe-ntrecut. CO╚śBUC, P. I 51. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. ├«nvinsei, part. ├«nvins.
├ÄNV├ŹNS, -─é, ├«nvin╚Öi, -se, adj. Biruit, ├«nfr├«nt; p. ext. supus. Regii ╚Ť─ârilor ├«nvinse gem cu greu tr─âg├«nd ├«n jug. EMINESCU, O. IV 123. ÔŚŐ (Substantivat) ├Änvin╚Öii ├«╚Öi plecau fruntea ├«n pulbere. SADOVEANU, O. VII 13. E o mare deosebire ├«ntre pesimismul de la ├«nceputul secolului ╚Öi... adev─âratul pesimism al ├«nvin╚Öilor. GHEREA, ST. CR. II 300.
├«nv├şnge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv├şng, 1 pl. ├«nv├şngem, perf. s. 1 sg. ├«nvins├ęi, 1 pl. ├«nv├şnser─âm; part. ├«nv├şns
├«nv├şnge vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv├şng, 1 pl. ├«nv├şngem, perf. s. 1 sg. ├«nvins├ęi, 1 pl. ├«nv├şnser─âm; part. ├«nv├şns
├«nv├şns adj. m., pl. ├«nv├şn╚Öi; f. sg. ├«nv├şns─â, pl. ├«nv├şnse
├ÄNV├ŹNGE vb. 1. v. birui. 2. v. izb├óndi. 3. v. ├«ntrece. 4. v. dep─â╚Öi. 5. v. st─âp├óni. 6. a(-╚Öi) domina, a(-╚Öi) ├«nfr├óna, a(-╚Öi) st─âp├óni. (╚śi-a ~ durerea.) 7. v. r─âzbi.
├ÄNV├ŹNS adj. v. ├«nfr├ónt.
├Änvins Ôëá biruitor
VAE V├ŹCTIS /ve/ loc. adj. vai de cei ├«nvin╚Öi. (< lat. vae victis)
├«nv├şnge (├«nv├şng, ├«nv├şns), vb. ÔÇô 1. A ├«nfr├«nge, a birui. ÔÇô 2. A domina, a st─âp├«ni, a supune. ÔÇô 3. A trece peste, a dep─â╚Öi. ÔÇô Var. (├«n)vince, (├«n)vence, (├«n)vinci, toate ├«nv. Mr. azvingu, asvim╚Öu, azvingere; megl. (an)ving, (an)vin╚Ö. Lat. v─şnc─Ľre (Pu╚Öcariu 901; Tiktin; REW 9338; DAR); cf. it. vincere, prov., cat., sp., port. vencer, fr. vaincre. Schimbarea c ÔÇ║ g se datoreaz─â analogiei cu vb. aceleia╚Öi conjug. (stinge, linge, ├«ncinge) al c─âror part. coincid cu cele de la ├«nvince (├«nvins, ca stins, lins, ├«ncins). Der. ├«nvins (var. ├«nv├«ncut), adj. (biruit; e╚Öuat); ne├«nvins, adj. (invincibil); ├«nving─âtor, adj. (care ├«nvinge); ├«nvinc─âtur─â, s. f. (├«nv., victorie); (├«n)vinceal─â, s. f. (├«nv., victorie). Cf. previnge.
A ├ÄNV├ŹNGE ├«nv├şng tranz. 1) A ├«nfr├ónge ├«ntr-o lupt─â sau ├«ntr-o ├«ntrecere; a birui; a bate; a dispune. 2) (porniri, dorin╚Ťe etc.) A face s─â nu se manifeste; a birui. /├«n + ├«nv. vince
învinge v. a covârși cu putere (fizică sau morală): 1. a repurta o victorie: a învinge pe dușman; 2. a rămânea deasupra, a întrece; 3. a domina: a-și învinge mânia, pasiunile. [Lat. VINCERE].
├«nv├şng, -vins, a -v├şnge v. tr. (lat. v─şnc─Ľre, victum, it. vincere, fr. vaincre, pv. vencer, cat. sp. pg. vencer. V. pre-venc, con-ving, in-vincibil). Biru─şesc, dovedesc, ├«nfr├«ng, cov├«r╚Öesc pin puterea fizic─â: Tr─âian ─ş-a ├«nvins pe Dac─ş ├«n r─âzbo─ş. R─âm├«n deasupra, ├«ntrec: a-─ş ├«nvinge pe rival─ş. Domin, ├«nfr├«nez: a ├«nvinge durerile, m├«nia, pasiunile. ÔÇô Vech─ş venc, vinc, v├«nc, ving, v├«ng; ├«nvenc, ├«nvinc (╚Öi -cesc), ├«nv├«ng. Part. -v├«ncut, -venc├şt. Perf. -vinc├║─ş. La Cant. ╚Öi vinc, a vinci.
├ÄNVINGE vb. 1. a bate, a birui, a ├«nfr├«nge, a ├«ntrece, (pop.) a dovedi, a prididi, a r─âm├«ne, a r─âpune, a r─âzbi, a sup─âra, (├«nv. ╚Öi reg.) a supune, (├«nv.) a dob├«ndi a fr├«nge, a pobedi, a r─âzbate, a sparge, a t├«mpi, a vinci. (├Äi ~ pe du╚Ömani.) 2. a bate, a birui, a c├«╚Ötiga, a izb├«ndi, (├«nv.) a vinci. (A ~ ├«n lupt─â.) 3. (SPORT) a bate, a dispune, a ├«ntrece. (L-a ~ la puncte pe adversar.) 4. a birui, a dep─â╚Öi, a ├«nfr├«nge, a r─âzbi, (livr.) a surmonta. (A ~ toate dificult─â╚Ťile.) 5. a(-╚Öi) birui, a(-╚Öl) ├«nfr├«na, a(-╚Öi) ├«nfr├«nge, a(-╚Öi) st─âp├«ni, (pop. ╚Öi fam.) a(-╚Öi) struni. (╚śi-a ~ emo╚Ťia.) 6. a domina, a ├«nfr├«na, a st─âp├«ni. (╚śi-a ~ durerea.) 7. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) cople╚Öi, a(-l) cov├«r╚Öi, a(-l) cuprinde, a(-l) ├«nfr├«nge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) r─âzbi, a(-l) toropi, (├«nv.) a(-l) preacov├«r╚Öi, (fig.) a(-l) dobor├«, a(-l) lovi. (L-a ~ oboseala, somnul.)
ÎNVINS adj. bătut, biruit, înfrînt, (înv.) spart. (O armată ~.)
IN HOC SIGNO VINCES (lat.) sub acest semn vei ├«nvinge ÔÇô Eusebiu, ÔÇ×De vita ConstantiniÔÇŁ, I, 28. Deviz─â a ├«mp─âratului cre╚Ötin Constantin cel Mare, ├«nscris─â sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale, ├«nainte de lupta cu Maxen╚Ťiu. Ast─âzi expresia se folose╚Öte pentru a ar─âta calea pe care trebuie s─â o urmeze cineva pentru a-╚Öi realiza un ideal.
LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS (lat.) munca st─âruitoare ├«nvinge totul ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×GeorgicaÔÇŁ, 1, 145-146.
OMNIA VINCIT AMOR (lat.) dragostea ├«nvinge totul ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×BucolicaÔÇŁ, X, 69: ÔÇ×Omnia vincit Amor et nos cedamus AmoriÔÇŁ (ÔÇ×Dragostea ├«nvinge totul, iar noi s─â ne l─âs─âm ├«nvin╚Öi de eaÔÇŁ).
PERPETUO VINCINT QUI UTITUR CLEMENTIA (lat.) cine iart─â ├«nvinge ├«ntotdeauna ÔÇô Balbus, ÔÇ×SententiaeÔÇŁ, 147.
UNA SALUS VICTIS: NULLAM SPERARE SALUTEM (lat.) o e singur─â salvare pentru cei ├«nvin╚Öi: s─â nu spere ├«n nici o salvare ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, II, 354. ├Ändemn adresat de Enea lupt─âtorilor s─âi ├«n ultima noapte a Troiei, spre a le trezi curajul.
VAE VICTIS! (lat.) vai de cei ├«nvin╚Öi! ÔÇô Titus Livius, ÔÇ×Ab urbe conditaÔÇŁ, V, 48. Cu aceste cuvinte ╚Öi arunc├óndu-╚Öi sabia grea ├«n cump─ân─â, a ├«nt├ómpinat Brennus, c─âpetenia galilor, protestul tribunului Sulpicius, care observase cum galii ├«nving─âtori c├ónt─âreau cu greut─â╚Ťi false cele o mie de livre de aur, tribut pl─âtit de romanii asedia╚Ťi pe Capitoliu (387 ├«. Hr.) ├«n schimbul libert─â╚Ťii lor.
VENI, VIDI, VICI (lat.) am venit, am v─âzut, am ├«nvins ÔÇô Con╚Ťinutul lapidar al scrisorii prin care Cezar vestea Senatului biruin╚Ťa sa rapid─â de la Zela asupra lui Pharnaces, regele Pontului. Expresia unui succes fulger─âtor.
VICTIS HONOS (lat.) onoare celor ├«nvin╚Öi! ÔÇô Formul─â de recunoa╚Ötere a valorii adversarului ├«nvins.
VICTRIX CAUSA DIIS PLACUIT SED VICTA CATONI (lat.) zeii au ╚Ťinut cu ├«nving─âtorul, dar Cato cu cel ├«nvins ÔÇô Lucan, ÔÇ×PharsaliaÔÇŁ, I, 128. ├Än lupta dintre Cezar ╚Öi Pompei, numai Cato cel T├ón─âr a r─âmas p├ón─â la sf├ór╚Öit de partea ├«nvinsului Pompei. Elogiu celui care ap─âr─â consecvent o cauz─â, chiar dac─â ├«╚Öi d─â seama c─â e pierdut─â.

învins dex online | sinonim

învins definitie

Intrare: învins
învins adjectiv
Intrare: vae victis
victis component al unui/unei locu╚Ťiune adjectival─â non-lexem
vae component al unui/unei locu╚Ťiune adjectival─â non-lexem
vae victis locu╚Ťiune adjectival─â
  • pronun╚Ťie: ve victis
vai
învins adjectiv
Intrare: învinge
învinge verb grupa a III-a conjugarea a X-a
învince
învence