Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru ├«nvigorat

├ÄNVIGOR├ü, ├«nvigorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face viguros; a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô ├Än + vigoare.
├ÄNVIGOR├üT, -─é, ├«nvigora╚Ťi, -te, adj. ├Änzdr─âvenit, ├«nt─ârit. ÔÇô V. ├«nvigora.
├ÄNVIGOR├ü, ├«nvigorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face viguros; a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô ├Än + vigoare.
├ÄNVIGOR├üT, -─é, ├«nvigora╚Ťi, -te, adj. ├Änzdr─âvenit, ├«nt─ârit. ÔÇô V. ├«nvigora.
├«nvigor├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nvigor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nvigore├íz─â
ÎNVIGORÁ vb. v. întrema.
ÎNVIGORÁT adj. v. întremat.
ÎNVIGORÁ vb. I. tr., refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. [< it. învigorare].
ÎNVIGORÁ vb. tr., refl. a (se) face viguros; a (se) însănătoși. (< it. invigorare)
A ├ÄNVIGOR├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«nvigoreze; a ├«ntrema; a ├«nviora. /├«n + vigoare
A SE ├ÄNVIGOR├ü m─â ~├ęz intranz. A c─âp─âta putere; a se ├«ntrema; a se ├«nviora. /├«n + vigoare

învigorat dex online | sinonim

învigorat definitie

Intrare: învigorat
învigorat adjectiv
Intrare: învigora
învigora verb grupa I conjugarea a II-a