Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«nvigorare

├ÄNVIGOR├ü, ├«nvigorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face viguros; a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô ├Än + vigoare.
├ÄNVIGOR├üRE, ├«nvigor─âri, s. f. Faptul de a (se) ├«nvigora. ÔÇô V. ├«nvigora.
├ÄNVIGOR├ü, ├«nvigorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face viguros; a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô ├Än + vigoare.
├ÄNVIGOR├üRE, ├«nvigor─âri, s. f. Faptul de a (se) ├«nvigora. ÔÇô V. ├«nvigora.
├«nvigor├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nvigor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nvigore├íz─â
învigoráre s. f., g.-d. art. învigorării; pl. învigorări
ÎNVIGORÁ vb. v. întrema.
ÎNVIGORÁRE s. v. întremare.
ÎNVIGORÁ vb. I. tr., refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. [< it. învigorare].
ÎNVIGORÁRE s.f. Faptul de a (se) învigora. [< învigora].
ÎNVIGORÁ vb. tr., refl. a (se) face viguros; a (se) însănătoși. (< it. invigorare)
A ├ÄNVIGOR├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«nvigoreze; a ├«ntrema; a ├«nviora. /├«n + vigoare
A SE ├ÄNVIGOR├ü m─â ~├ęz intranz. A c─âp─âta putere; a se ├«ntrema; a se ├«nviora. /├«n + vigoare

învigorare dex online | sinonim

învigorare definitie

Intrare: învigora
învigora verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: învigorare
învigorare substantiv feminin