înviforat definitie

2 intrări

20 definiții pentru înviforat

ÎNVIFORÁ, pers. 3 înviforează, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. (Despre vifor) A bate cu putere; a vifori. ♦ Tranz. A sufla pe cineva viforul. 2. Tranz. Fig. A tulbura, a zbuciuma, a răscoli; a îndârji. [Var.: (reg.) înviforí vb. IV] – În + vifor.
ÎNVIFORÁT, -Ă, înviforați, -te, adj. (Pop.) 1. Bătut, cuprins de vifor; p. ext. furtunos, înverșunat ca viforul; năvalnic, vijelios. 2. Fig. Tulburat, zbuciumat. [Var.: înviforít, -ă adj.] – V. învifora.
ÎNVIFORÍ vb. IV v. învifora.
ÎNVIFORÍT, -Ă adj. v. înviforat.
ÎNVIFORÁ, pers. 3 înviforează, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. (Despre vifor) A bate cu putere; a vifori. ♦ Tranz. A-l bate pe cineva viforul. 2. Tranz. Fig. A tulbura, a zbuciuma, a răscoli; a îndârji. [Var.: (reg.) înviforí vb. IV] – În + vifor.
ÎNVIFORÁT, -Ă, înviforați, -te, adj. (Pop.) 1. Bătut, cuprins de vifor; p. ext. furtunos, înverșunat ca viforul; năvalnic, vijelios. 2. Fig. Tulburat, zbuciumat. [Var.: înviforít, -ă adj.] – V. învifora.
ÎNVIFORÍ vb. IV v. învifora.
ÎNVIFORÍT, -Ă adj. v. înviforat.
ÎNVIFORÁT, -Ă, înviforați, -te, adj. Bătut, cuprins de vifor; p. ext. furtunos ca un vifor. Se lupta împrotiva înviforatelor ape. NEGRUZZI, S. II 9. Bardă-n mînă apuca Și-n tătari se arunca Ca un vînt înviforat. ALECSANDRI, P. P. 79. ◊ Fig. Cu ochii-nchiși și fulgerat De spaima loviturii, Se-nalță roibu-nviforat. COȘBUC, P. I 197. Un balaur cît un munte Vine-nviforat ca vîntul. id. ib. I 166. – Variantă: înviforît, -ă (TEODORESCU, P. P. 610) adj.
înviforá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înviforeáză
înviforá vb., ind. prez. 3 sg. înviforeáză
înviforát adj. m., pl. înviforáți; f. sg. înviforátă, pl. înviforáte
ÎNVIFORÁ vb. a viforî.
ÎNVIFORÁT adj. năvalnic, viforos, vijelios. (Furtună ~.)
A ÎNVIFORÁ pers. 3 ~eáză tranz. 1) A supune acțiunii exercitate de vifor. 2) fig. A face să fie cuprins de un sentiment puternic de neliniște; a tulbura; a zbuciuma. /în + vifor
înviforat a. furtunos: ca un vânt înviforat într’un lan de grâu uscat POP.; 2. fig. înfruntau răstriștea înviforată AL. [V. vifor].
înviforát, -ă adj. Bătut de vifor. Fig. Zbucĭumat. – Vechĭ viforî́t și înviforî́t. În Serbia vivorî́t.
viforî́t, V. înviforat.
ÎNVIFORA vb. a viforî.
ÎNVIFORAT adj. năvalnic, viforos, vijelios. (Furtună ~.)

înviforat dex

Intrare: înviforat
înviforit
înviforat adjectiv
Intrare: învifora
învifora verb grupa I conjugarea a II-a
învifori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a