Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru ├«nviere

├ÄNVI├ü, ├«nv├şi, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. 1. A reveni sau a readuce la via╚Ť─â dup─â ce a murit. ÔÖŽ Fig. A reveni sau a face s─â revin─â ├«n minte, a (se) trezi ├«n amintire. ÔÖŽ Intranz. (Despre vegeta╚Ťie) A rena╚Öte dup─â sf├ór╚Öitul iernii, a ├«ncepe s─â se dezvolte din nou. 2. Fig. A da sau a c─âp─âta putere, vlag─â, a (se) umple de via╚Ť─â; a (se) ├«nviora, a (se) anima. [Pr.: -vi-a. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: ├«nviez] ÔÇô ├Än + viu.
├ÄNVI├ëRE s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvia. ÔÖŽ Cea mai mare s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â, de Pa╚Öte, care celebreaz─â ├«nvierea din mor╚Ťi a lui Isus Hristos, dup─â r─âstignirea pe cruce; slujba din noaptea premerg─âtoare acestei s─ârb─âtori. [Pr.: -vi-e-] ÔÇô V. ├«nvia.
├ÄNVI├ü, ├«nv├şi, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. 1. A reveni sau a readuce la via╚Ť─â. ÔÖŽ Fig. A reveni sau a face s─â revin─â ├«n minte, a (se) trezi ├«n amintire. ÔÖŽ Intranz. (Despre vegeta╚Ťie) A rena╚Öte dup─â sf├ór╚Öitul iernii, a ├«ncepe s─â se dezvolte din nou. 2. Fig. A da sau a c─âp─âta putere, vlag─â, a (se) umple de via╚Ť─â; a (se) ├«nviora, a (se) anima. [Pr.: -vi-a. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: ├«nviez] ÔÇô ├Än + viu.
├ÄNVI├ëRE s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvia. ÔÖŽ S─ârb─âtoarea cre╚Ötin─â de Pa╚Öte; noaptea care preced─â aceast─â s─ârb─âtoare. [Pr.: -vi-e-] ÔÇô V. ├«nvia.
├ÄNVI├ü, ├«nv├ş, vb. I. 1. Intranz. (├Än credin╚Ťele religioase, ├«n supersti╚Ťii ╚Öi ├«n basme; rar la pers. 1) A reveni la via╚Ť─â dup─â ce a murit. At├«ta vreme s─â ai a m─â sluji, p├«n─â c├«nd ├«i muri ╚Öi iar ├«i ├«nvia. CREANG─é, P. 206. Nu-nvie mor╚Ťii, ÔÇô e-n zadar, copile! EMINESCU, O. I 202. ÔÖŽ (Despre vegeta╚Ťie) A rena╚Öte dup─â amor╚Ťirea iernii, a ├«ncepe s─â se dezvolte, s─â ├«nverzeasc─â. Vi╚Ťa de vie tot ├«nvie. CREANG─é, P. 210. Frunza-n codru c├«t ├«nvie, Doina c├«nt de voinicie. ALECSANDRI, P. P. 224. ÔÖŽ Tranz. A readuce la via╚Ť─â. C├«nd s-ar pute s-o ├«nvie, mi-a╚Ö da armele ╚Öi pe Haiduc, calul meu. NEGRUZZI, S. I 30. ÔÖŽ Fig. A trezi ├«n amintire, a evoca. ├Ämi ├«nvia o lume-ntreag─â cu vorba-i limpede ╚Öi bun─â. GOGA, C. P. 9. 2. Tranz. Fig. A da putere, vlag─â; a face s─â fie viu, plin de mi╚Öcare; a ├«nviora. Constantin a ├«nviat focul ├«n vatr─â. GALACTION, O. I 146. Nici un v├«nt din cele patru nu-╚Öi p─âr─âsise ├«nc─â culcu╚Öul s─âu, spre a ├«nvia codrii adormi╚Ťi. HOGA╚ś, DR. 186. ÔÖŽ Intranz. A se umple de via╚Ť─â, a c─âp─âta vlag─â, putere; a se anima. Or─â╚Öelul se de╚Ötepta, ├«nviase acuma, ├«n bucium─ârile v├«ntului de toamn─â. SADOVEANU, O. I 388. ├Ämprejurul meu ├«nvie Toate c├«te s├«nt. CO╚śBUC, P. II 16. ÔÇô Pronun╚Ťat: -vi-a. - Prez. ind. ╚Öi: ├«nviez (GHEREA, ST. CR. I 254, GHICA, S. 131, TEODORESCU, P. P. 224).
├ÄNVI├ëRE, ├«nvieri, s. f. 1. (├Än credin╚Ťele religioase, ├«n supersti╚Ťii ╚Öi ├«n basme) Ac╚Ťiunea de a ├«nvia; revenire sau readucere la via╚Ť─â. F─ât-Frumos... ├«n╚Ť─âlese minunea ├«nvierii sale. EMINESCU, N. 17. ÔÖŽ S─ârb─âtoarea cre╚Ötin─â a pa╚Ötelui; p. ext. slujba care se face ├«n noaptea care premerge acestei s─ârb─âtori. ÔŚŐ ├Änvierea a doua = slujba din ziua ├«nt├«i de pa╚Öti. La ├«nvierea a doua, nu mi-a mai mers a╚Öa de bine. CREANG─é, A. 33. 2. Fig. Rena╚Ötere, ├«nviorare, trezire. Glasul libert─â╚Ťii Va suna-n ziua drept─â╚Ťii Pentru biata ╚Ťeara mea, ╚śi din umbrele durerii, Steaua m├«ndr-a ├«nvierii R─âs─âri-va pentru ea. ALECSANDRI, P. A. 84. ÔÇô Pronun╚Ťat: -vi-e-.
├«nvi├í (a ~) (-vi-a) vb., ind. prez. 1 sg. ├«nv├şi / ├«nvi├ęz, 2 ├«nv├şi / ├«nvi├ęzi, 3 ├«nv├şe / ├«nvi├íz─â, 1 pl. ├«nvi├ęm (-vi-em); conj. prez. 3 s─â ├«nv├şe / ├«nvi├ęze; ger. ├«nvi├şnd (-vi-ind)
├«nvi├ęre (-vi-e-) s. f., g.-d. art. ├«nvi├ęrii
├Änvi├ęrea (s─ârb─âtoare) s. propriu f., g.-d. ├Änvi├ęrii
├«nvi├í vb. (sil. -vi-a), ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nv├şi, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nv├şe, 1 pl. ├«nvi├ęm (sil. -vi-em); ger. ├«nvi├şnd (sil. -vi-ind)
├«nvi├ęre s. f. (sil. -vi-e-), g.-d. art. ├«nvi├ęrii
├Änvi├ęre (s─ârb─âtoare) s. pr. f.
├ÄNVI├ü vb. a (se) ├«nsufle╚Ťi, a (se) scula, (├«nv.) a (se) de╚Ötepta, a (se) ridica. (Mor╚Ťii nu mai ~.)
ÎNVIÁ vb. v. renaște.
├ÄNVI├ëRE s. 1. sculare, (├«nv.) sculat, scul─âtoare, scul─âtur─â. (~ din mor╚Ťi.) 2. (BIS.) (├«nv.) voscreasn─â. (~ Domnului.)
A ├«nvia Ôëá a deceda, a muri, a pieri, a omor├«, a sucomba
├Änviere Ôëá moarte, pierire
├«nvi├í (-├şu, ├«nvi├ít), vb. ÔÇô A reveni sau a readuce la via╚Ť─â. ÔÇô Var. (├«nv.) ├«nvie, ├«nviere. Mr. ├«nviedz. Lat. vß┐Ĺv─Ľre, pref. verbal ├«n- (Tiktin; DAR). Rezultatul normal, ├«nvi─Ľre, ast─âzi disp─ârut, (apare ├«n texte din sec. XVI-XVII), ╚Öi-a schimbat conjug., ca ├«n Banat scriare < scriere (Tiktin), cf. ╚Öi confuzia ├«ntre curere ╚Öi curare (dup─â DAR, ├«nvia e reprezentant direct al unui lat. invß┐Ĺv─üre, cf. Pu╚Öcariu, Dacor., VI, 704, ipotez─â ce pare inutil─â). Eset cuv├«nt comun (ALR, I, 175); part. ├«nvis, de la conjug. primitiv─â, se conserv─â ├«nc─â ├«n Trans. de Nord (Dr─âganu, Dacor., II, 611). ÔÇô Der. ├«nvietor, adj. (care re├«nvie); ├«nviere, s. f. (ac╚Ťiunea de a ├«nvia).[1]
A ├ÄNVI├ü ├«nv├şi /<lat. invivere 1. tranz. 1) (├«n credin╚Ťele religioase ╚Öi ├«n basme) A readuce la via╚Ť─â. 2) fig. A face s─â se trezeasc─â ├«n memorie. 2. intranz. 1) A deveni din nou viu (dup─â ce a fost mort). 2) fig. (despre unele obiecte) A se trezi iar─â╚Öi la via╚Ť─â.
ÎNVIÉRE ~i f. 1) v. A ÎNVIA. 2) rel. Paștele creștinesc. [G.-D. învierii] /v. a învia
├«nvi├á v. 1. a da viea╚Ť─â; 2. a se scula din mor╚Ťi: Hristos a ├«nviat! [Lat. IN VIVERE].
├«nviere f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«nvia ╚Öi rezultatul ei: c├ónt├ónd un imn de ├«nviere B─éLC.; 2. ├Änvierea Domnului, s─ârb─âtoarea ╚Öi slujba f─âcut─â ├«n noaptea. Pa╚Ötelor.
├«nvi├ęre f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvia. ├Änvierea Domnulu─ş, s─ârb─âtoarea ╚Öi serviciu religios f─âcut la ortodoc╚Ö─ş ├«n noaptea de S├«mb─ât─â spre Duminic─â ╚Öi cu care ├«ncepe Pa╚Ötele.
├«nvi├ęz, V. ├«nvi─ş.
├«nv├ş─ş ╚Öi ├«nvi├ęz, a -├í ╚Öi (vech─ş, az─ş nord) a ├«nvie, -vis v. intr. (lat. in-viv─Ľre, a tr─âi. Forma a ├«nvie se conj. ├«ntocma─ş ca a scrie ╚Öi avea un perf. arhaic ├«nvi╚Ö pe l├«ng─â ├«nvise─ş, pers. III ├«nvise. Forma a ├«nvia e pin anal. dup─â a t─â─şa caÔÇÖn Banat a scria ├«ld. a scrie. V. viez). M─â scol din mor╚Ť─ş: e┼ş ├«nvi─ş, tu ├«nvi─ş; Hristos aÔÇÖnviat sa┼ş aÔÇÖnvis (formul─â de salutare a cre╚Ötinilor la Pa╚Öte, la care se r─âspunde cu Adev─ârat aÔÇÖnviat sa┼ş aÔÇÖnvis). V. tr. Da┼ş v─şa╚Ť─â, vivific, ├«nsufle╚Ťesc: Hristos l-aÔÇÖnviat pe Laz─âr (Ev.). ÔÇô Fals ├«nvi┼ş.
├«nv├ş┼ş, fals ├«ld. ├«nvi─ş.
*re├«nv├ş─ş ╚Öi -vi├ęz v. tr. ╚Öi intr. (re- ╚Öi ├«nvi─ş). Gre╚Öit ├«ld. ├«nvi─ş, ├«nviez.
├ÄNVIA vb. a (se) ├«nsufle╚Ťi, a (se) scula, (├«nv.) a (se) de╚Ötepta, a (se) ridica. (Mor╚Ťii nu mai ~.)
├«nvia vb. v. RENA╚śTE.
├ÄNVIERE s. 1. sculare, (├«nv.) sculat, scul─âtoare, scul─âtur─â. (~ din mor╚Ťi.) 2. (BIS.) (├«nv.) voscreasn─â. (~ Domnului.)
├ÄNVI├ëRE (< ├«nvia) s. f. 1. Faptul de a ├«nvia; fig. ├«nviorare, trezire. 2. S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â a Pa╚Ötilor, celebr├ónd ├«nvierea din mor╚Ťi a lui lui Iisus Hristos, dup─â r─âstignirea pe cruce; slujba din noaptea premerg─âtoare. Este cea mai mare s─ârb─âtoare a ├«ntregii cre╚Ötin─ât─â╚Ťi, semnific├ónd biruin╚Ťa asupra mor╚Ťii ╚Öi izb─âvirea de p─âcatul str─âmo╚Öesc.
├«nvi├í, ├«nviez ╚Öi ├«nvii vb. I Intranz. ╚Öi tranz. 1. A se scula din mor╚Ťi, a reveni la via╚Ť─â (dup─â ce fusese mort); a resuscita. ÔŚŐ Hristos a ├«nviat! = formul─â de salut pe care cre╚Ötinii ╚Öi-o adreseaz─â unul altuia la ├«nt├ólnire, ├«ncep├ónd de la Pa╚Öti p├ón─â la ├«n─âl╚Ťare. ÔŚŐ Hristos a ├«nviat din mor╚Ťi... = ├«nceputul unei c├ónt─âri biserice╚Öti cu care preotul ├«ncepe orice slujb─â de Pa╚Öti ╚Öi ├Än─âl╚Ťare. ÔŚŐ 2. Fig. A prinde (sau a da) putere; a (se) ├«nviora. ÔÇô Din pref. ├«n- + viu.
├«nvi├ęre, ├«nvieri s. f. Faptul de a ├«nvia; rena╚Ötere dup─â moarte a trupului f─âpturilor. ÔÖŽ (Bis.) S─ârb─âtoarea cre╚Ötin─â a sfintelor Pa╚Öti; noaptea care preced─â aceast─â s─ârb─âtoare; resuscitare, (fig.) trezire la via╚Ť─â, ├«nviorare. ÔŚŐ ├Änvierea mor╚Ťilor = doctrin─â introdus─â ├«n simbolul de credin╚Ť─â (crezul) de la Constantinopol din anul 381 (ÔÇ×A╚Ötept ├«nvierea mor╚Ťilor...ÔÇŁ), potrivit c─âreia to╚Ťi mor╚Ťii vor ├«nvia la judecata de apoi, resuscitare anticipat─â. sacramental ├«n ├«ns─â╚Öi taina botezului. ÔÇô Din ├«nvia.
a ├«nvia din mor╚Ťi expr. a se reface dup─â o boal─â sau un accident extrem de grav.

înviere dex online | sinonim

înviere definitie

Intrare: învia (1 învii)
învia 1 învii verb grupa I conjugarea I
Intrare: înviere
înviere substantiv feminin substantiv propriu feminin
  • silabisire: -vi-e-
Intrare: învia (1 înviez)
învia 1 înviez verb grupa I conjugarea a II-a