înveterat definitie

14 definiții pentru înveterat

INVETERÁT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Livr.; despre oameni) În care s-a înrădăcinat un anumit defect; (despre defecte, vicii etc.) înrădăcinat. [Var.: înveterát, -ă adj.] – Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus, it. inveterato.
ÎNVETERÁT, -Ă adj. v. inveterat.
INVETERÁT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Despre oameni) Învechit în rele, în vicii; (despre defecte, vicii etc.) învechit, înrădăcinat. [Var.: înveterát, -ă adj.] – Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus, it. inveterato.
ÎNVETERÁT, -Ă adj. v. inveterat.
INVETERÁT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Despre oameni) Învechit în rele, în vicii; (despre defecte, vicii etc.) învechit, înrădăcinat, incarnat. Sălciile bătrîne care se află în locurile acestea par vrăjitoare inveterate, lipsite de orice scrupul. BOGZA, C. O. 198. Am fost și voi fi totdeauna contra nepotismului... o bubă inveterată a societății noastre. CARAGIALE, S. N. 161. – Variantă: înveterát, -ă (CARAGIALE, O. VII 45) adj.
ÎNVETERÁT, -Ă adj. v. inveterat.
inveterát (vechi, împătimit) (livr.) adj. m., pl. inveteráți; f. inveterátă, pl. inveteráte
inveterát (învechit) adj. m., pl. inveteráți; f. sg. inveterátă, pl. inveteráte[1]
INVETERÁT adj. v. incorigibil, înrăit.[1]
INVETERÁT, -Ă adj. Învechit (spec.) în rele, vicios, pervertit; (despre vicii, defecte etc.) înrădăcinat, încarnat. [Var. înveterat, -ă adj. / cf. fr. invétéré, lat. inveteratus].
ÎNVETERÁT, -Ă adj. v. inveterat.
INVETERÁT, -Ă adj. învechit în rele, vicios, pervertit. ◊ (despre vicii, defecte etc.) înrădăcinat, încarnat. (< fr. invétéré, lat. inveteratus, it. inveterato)
INVETERÁT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane și manifestările lor) Care este într-un anumit fel (mai ales, negativ) de foarte mult timp. Un alcoolic ~. /<fr. invétéré, lat. inveteratus[1]
inveterat adj. v. INCORIGIBIL. ÎNRĂIT.

înveterat dex

Intrare: inveterat
inveterat adjectiv
înveterat