Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru ├«nvecinare

├ÄNVECIN├ü, ├«nvecinez, vb. I. Refl. recipr. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi al─âturi de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. ÔÇô ├Än + vecin.
├ÄNVECIN├üRE s. f. Faptul de a se ├«nvecina; vecin─âtate. ÔÇô V. ├«nvecina.
├ÄNVECIN├ü, ├«nvecinez, vb. I. Refl. recipr. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi al─âturi de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. ÔÇô ├Än + vecin.
├ÄNVECIN├üRE s. f. (Rar) Faptul de a se ├«nvecina; vecin─âtate. ÔÇô V. ├«nvecina.
├ÄNVECIN├ü, ├«nvecinez, vb. I. Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A fi vecin cu cineva sau cu ceva, a sta al─âturi, a avea un hotar comun; a locui ├«n vecin─âtate, ├«n apropiere. Republica Popular─â Rom├«n─â se ├«nvecineaz─â la miaz─âzi cu Republica Popular─â Bulgaria.
ÎNVECINÁRE s. f. (Rar) Faptul de a se învecina (cu cineva sau cu ceva); vecinătate.
!înveciná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se învecineáză
învecináre s. f., g.-d. art. învecinắrii
├«nvecin├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nvecin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nvecine├íz─â
învecináre s. f., g.-d. art. învecinării
├ÄNVECIN├ü vb. a se m─ârgini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se hot─âr├«, a se hot─ârnici, a se megie╚Öi, (├«nv.) a se r─âze╚Öi, a se r─âzi, a se r─âzori, a se sinorisi, a se ╚Ť─ârmuri. (Se ~ la sud cu...)
A ├ÄNVECIN├ü ~├ęz tranz. rar A face s─â se ├«nvecineze. /├«n + vecin
A SE ├ÄNVECIN├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a avea hotar comun; a se m─ârgini. 2) A deveni vecin; a se face megie╚Ö. /├«n + vecin
învecinà v. a fi vecin, a locui în vecinătate.
├«nvecin├ęz v. tr. (d. vecin). Fac vecin. V. refl. M─â fac vecin. ├Äs vecin: no─ş ne ├«nvecin─âm cu vo─ş, via noastr─â se ├«nvecineaz─â cu a voastr─â.
├ÄNVECINA vb. a se m─ârgini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se hot─âr├«, a se hot─ârnici, a se megie╚Öi, (├«nv.) a se r─âze╚Öi, a se r─âzi, a se r─âzori, a se sinorisi, a se ╚Ť─ârmuri. (Se ~ la sud cu...)

învecinare dex online | sinonim

învecinare definitie

Intrare: învecina
învecina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: învecinare
învecinare substantiv feminin