Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru ├«nv─âluial─â

├ÄNV─éLUI├üL─é, ├«nv─âluieli, s. f. (├Änv.) 1. ├Änv─âlm─â╚Öeal─â, ├«mbulzeal─â. 2. Fig. (Rar) Necaz, sup─ârare; p. ext. asuprire. ÔÇô ├Änv─âlui + suf. -eal─â.
├ÄNV─éLUI├üL─é, ├«nv─âluieli, s. f. (├Änv.) 1. ├Änv─âlm─â╚Öeal─â, ├«mbulzeal─â. 2. Fig. (Rar) Necaz, sup─ârare; p. ext. asuprire. ÔÇô ├Änv─âlui + suf. -eal─â.
ÎNVĂLUIÁLĂ, învăluieli, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Învălmășeală, îmbulzeală. Tocma într-acea învăluială Străjile s-aud strîgînd. BUDAI-DELEANU, Ț. 274. 2. Necaz, neajuns, supărare; p. ext. asuprire. Bine ar fi să nu se facă săracului învăluială. CAMILAR, N. II 295.
├«nv─âlui├íl─â (├«nv.) s. f., g.-d. art. ├«nv─âlui├ęlii; pl. ├«nv─âlui├ęli
├«nv─âlui├íl─â s. f., g.-d. art. ├«nv─âlui├ęlii; pl. ├«nv─âlui├ęli

învăluială dex online | sinonim

învăluială definitie

Intrare: învăluială
învăluială substantiv feminin