Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru ├«nv─âl─âtucire

├ÄNV─éL─éTUC├Ź, ├«nv─âl─âtucesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face ghem1, v─âl─âtuc; a (se) ├«nf─â╚Öura, a (se) ├«ncol─âci. 2. Tranz. A construi un perete din v─âl─âtuci. ÔÇô ├Än + v─âl─âtuc.
├ÄNV─éL─éTUC├ŹRE, ├«nv─âl─âtuciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nv─âl─âtuci ╚Öi rezultatul ei; v─âl─âtuceal─â. ÔÇô V. ├«nv─âl─âtuci.
├ÄNV─éL─éTUC├Ź, ├«nv─âl─âtucesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face ghem1, v─âl─âtuc; a (se) ├«nf─â╚Öura, a (se) ├«ncol─âci. 2. Tranz. A construi un perete din v─âl─âtuci. ÔÇô ├Än + v─âl─âtuc.
├ÄNV─éL─éTUC├ŹRE, ├«nv─âl─âtuciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nv─âl─âtuci ╚Öi rezultatul ei; v─âl─âtuceal─â. ÔÇô V. ├«nv─âl─âtuci.
├ÄNV─éL─éTUC├Ź, ├«nv─âl─âtucesc, vb. IV. Tranz. A ├«nf─â╚Öura, a ├«ncol─âci; a face ghem, sul, v─âl─âtuc. Ce zici dumneata de asta? a urmat ea scutur├«ndu-╚Öi zulufii ├«nv─âl─âtuci╚Ťi ├«n h├«rtie. SADOVEANU, N. F. 138. Apuc─â pe P─âuna╚Ö adormit, ├«l ├«nv─âl─âtuci ├«n scutece ╚Öi ├«n ╚Öor╚Ť. GALACTION, O. I 165. ├Änv─âl─âtuce╚Öte struna pe deget ╚Öi o face ghemu╚Öor. SEVASTOS, N. 5. ÔŚŐ Refl. Fig. Acum norii de fum negru... se ├«nv─âl─âtuceau ├«n─âl╚Ť├«ndu-se p├«n─â se topeau iar ├«n v─âzduhul g─âlbui ╚Öi tulbure. CAMIL PETRESCU, O. II 228.
├ÄNV─éL─éTUC├ŹRE, ├«nv─âl─âtuciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nv─âl─âtuci ╚Öi rezultatul ei; p. ext. construirea pere╚Ťilor unei case (╚Ť─âr─âne╚Öti) din v─âl─âtuci. Arhitrava orizontal─â este... terminat─â la cele dou─â capete ale ei cu ├«nv─âl─âtuciri aurite. CAMIL PETRESCU, O. II 409.
├«nv─âl─âtuc├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv─âl─âtuc├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nv─âl─âtuce├í; conj. prez. 3 s─â ├«nv─âl─âtuce├ísc─â
├«nv─âl─âtuc├şre s. f., g.-d. art. ├«nv─âl─âtuc├şrii; pl. ├«nv─âl─âtuc├şri
├«nv─âl─âtuc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv─âl─âtuc├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nv─âl─âtuce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nv─âl─âtuce├ísc─â
├«nv─âl─âtuc├şre s. f., g.-d. art. ├«nv─âl─âtuc├şrii; pl. ├«nv─âl─âtuc├şri
├ÄNV─éL─éTUC├Ź vb. v. ├«ncol─âci.
├ÄNV─éL─éTUC├ŹRE s. v. ├«ncol─âcire.
A ├«nv─âl─âtuci Ôëá a dezv─âl─âtuci
A se ├«nv─âl─âtuci Ôëá a se dezv─âl─âtuci
A ├ÄNV─éL─éTUC├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se ├«nv─âl─âtuceasc─â; a ├«nf─â╚Öura; a ├«ncol─âci. 2) A ├«nveli de jur ├«mprejur; a ├«nf─â╚Öura. /├«n + v─âl─âtuc
A SE ├ÄNV─éL─éTUC├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A se fixa prin mi╚Öcare de rota╚Ťie (├«n jurul unui obiect); a se ├«nf─â╚Öura; a se ├«ncol─ât─âci. 2) A se face v─âl─âtuc. /├«n + v─âl─âtuc
├«nv─âl─âtuc├Č v. a rostogoli cu v─âl─âtucul, a face val, a ├«nf─â╚Öur─â.
├«nv─âl─âtuc├ęsc v. tr. (d. v─âl─âtuc). Fac v─âl─âtuc, r─âsucesc, ├«nv├«rtesc: a ├«nv─âl─âtuci un covor, o foa─şe de h├«rtie, o frunz─â. ├Änf─â╚Öor: a ├«nv─âl─âtuci o curea pe un b─â╚Ť. ├Änf─â╚Öor, ├«nvelesc, acoper ├«ntrÔÇÖun v─âl─âtuc: a ├«nv─âl─âtuci o stof─â ├«ntrÔÇÖo h├«rtie. V. v─âl─âtucesc.
ÎNVĂLĂTUCI vb. a (se) ghemui, a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) înfășura, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) încolătăci, (înv.) a (se) învălui. (S-a ~ în jurul...)
ÎNVĂLĂTUCIRE s. încolăcire, înfășurare, răsucire, sucire, (rar) încolăceală, încolăcitură, vălătuceală. (~ unui obiect flexibil în jurul...)

învălătucire dex online | sinonim

învălătucire definitie

Intrare: învălătuci
învălătuci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: învălătucire
învălătucire substantiv feminin