ÎNVÂRTITÓR, -OÁRE, învârtitori, -oare, adj. Care (se) învârtește. – Învârti + suf. -tor.

ÎNVÂRTITÓR, -OÁRE, învârtitori, -oare, adj. Care (se) învârtește. – Învârti + suf. -tor.

învârtitór adj. m., pl. învârtitóri; f. sg. și pl. învârtitoáre

învârtitór adj. m., pl. învârtitóri; f. sg. și pl. învârtitoáre

ÎNVÂRTITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar 1) Care învârtește. 2) Care se învârtește. /a învârti + suf. ~tor

învârtitoare f. manivelă de învârtit.

învârtitor a. care (se) învârtește.

învîrtitoáre f., pl. orĭ. Manivelă, coarbă.

învîrtitór, -oáre adj. Care se învîrtește: porumb (pasăre) învîrtitor. Dervișĭ învîrtitorĭ, un fel de dervișĭ care se învîrtesc în loc cîte o oră orĭ doŭă ca niște adevărațĭ nebunĭ.