Dicționare ale limbii române

18 definiții pentru învârtită

ÎNVÂRTÍT2, -Ă, învârtiți, -te, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.
ÎNVÂRTÍT2, -Ă, învârtiți, -te, adj., subst. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.
ÎNVÎRTÍT, -Ă, învîrtiți, -te, adj. Sucit, răsucit (în formă de spirală). Domnul Elefant, cu nasul învîrtit. ALEXANDRESCU, M. 297. Buruiene ciuciulite, Ciuciulite și-nvîrtite (Țigara). GOROVEI, C. 373. ♦ Fig. (Substantivat) Persoană care s-a sustras, s-a eschivat (prin mijloace necinstite) de la anumite obligații; persoană care face afaceri necinstite. Dezertez și-i împușc pe toți învîrtiții satului. CAMILAR, N. I 403. Găsești pe șmecheri, pe învîrtiții cu acte în regulă. PAS, Z. III 168.
ÎNVÎRTÍTĂ, învîrtite, s. f. 1. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, răsucită în formă de sul și umplută cu nuci, mere sau brînză. Brînză, smîntînă și ouă proaspete, cîte o învîrtită de mere ori de nuci avea mai totdeauna cucoana Mărioara la cămară. HOGAȘ, DR. II 103. Să-mi facă un borș... și puțintel bulgur, verișoară, cu învîrtită la sfîrșit. ALECSANDRI, T. 187. Baclavale, plăcinte, învîrtite... se îngropau în stomahul lui. NEGRUZZI, S. I 286. 2. Numele unui dans popular cu multe învîrtituri. Învîrtita ține de vreun ceas, fără întrerupere. REBREANU, I. 12.
învârtít1 adj. m., s. m., pl. învârtíți; adj. f., s. f. învârtítă, pl. învârtíte
învârtít adj. m., s. m., pl. învârtíți; f. sg. învârtítă, pl. învârtíte
ÎNVÂRTÍT adj. v. răsucit.
ÎNVÂRTÍTA s. art. (COR.) mărunțelul (art.).
ÎNVÂRTÍTĂ2 ~e f. mai ales art. 1) Dans popular (uneori însoțit de strigături) executat în perechi sau în grupuri mixte, care fac mișcări de rotire. 2) Melodie după care se execută acest dans. /v. a (se) învârti
ÎNVÂRTÍTĂ1 ~e f. Preparat culinar din foi de aluat acoperite cu umplutură (brânză, nuci, mere etc.) și rulate. /v. a (se) învârti
învârtită f. plăcintă de aluat (cu foile întoarse): puțintel bulgur cu învârtită AL.
învîrtítă f., pl. e. Plăcintă făcută dintr’o foaĭe învălătucită și apoĭ învîrtită ca un melc (saŭ așezată ca brazdele pe cîmp dacă tavaŭa e în patru colțurĭ). V. ștrudel.
ÎNVÎRTIT adj. întors, răsucit, rotit, sucit. (A lăsat cheia ~ în broască.)
de-a-nvârtita v. învârtita.
de-nvârtit v. învârtita.
întoarsa v. învârtita.
învârtita (învârtite), categorie de jocuri* populare românești răspândite în Transilvania și Maramureș. În general se joacă în formație de „perechi liber repartizate în spațiul de joc”, cu partenerii situați față în față, ținându-se de umeri sau de talie. Cea mai simplă formă este alcătuită dintr-o „legănare” bilaterală alternând cu învârtiri rapide în ambele sensuri; formele complexe cuprind mai multe piruete și mișcări feciorești de mare virtuozitate. În cadrul categoriei se pot distinge patru tipuri de joc: a) î. sincopate (v. sincopă); b) î. sud-transilvăneană, de-a-nvârtitul oșenesc, de-a-nvârtita (românescul din Codru) având formula ritmică de bază 1/4 1/8 1/4 1/8 1/4; î. târnăveană (care se joacă uneori de către un bărbat și două partenere), românește de învârtit (Câmpia Transilvaniei) cu o formulă ritmică de bază; b) î. nesincopate lente; țigănește, jocu din-nainte (codru) și ceardașu românesc; c) î. nesincopate repezi: de-anvârtit, hărțagul, întoarsa, hațegana*, zdrăngănita* corceșa; d) î. bătute (se joacă și în grupuri mici, 4-6 pers.); v. Jiana.
învârtit, învârtiți s. m. (peior.) 1. persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război) 2. persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună prin mijloace dubioase

învârtită dex online | sinonim

învârtită definitie

Intrare: învârtit (adj.)
învârtit 1 adj. admite vocativul adjectiv
Intrare: învârtită
învârtită
Intrare: învârtită (adj.)
învârtită 1 adj. admite vocativul substantiv feminin