Dicționare ale limbii române

2 intrări

36 definiții pentru învârstat

ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. (Pop.) A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).
ÎNVÂRSTÁT, -Ă, învârstați, -te, adj. (Pop.) Cu dungi, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. [Var.: învrâstát, -ă adj.] – În + vârstă („dungă”) + suf. -at.
ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.
ÎNVRÂSTÁT, -Ă adj. v. învârstat.
ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).
ÎNVÂRSTÁT, -Ă, învârstați, -te, adj. Cu dungi, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. [Var.: învrâstát, -ă adj.] – În + vârstă („dungă”) + suf. -at.
ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.
ÎNVRÂSTÁT, -Ă adj. v. învârstat.
ÎNVÎRSTÁ, învîrstez, vb. I. Tranz. A vărga o țesătură sau o cusătură cu dungi de altă culoare; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. A învîrsta o scoarță. ▭ Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75. ◊ Refl. Fig. Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variante: învrîstá (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrstá, vrîstá (I. IONESCU, P. 321) vb. I.
ÎNVÎRSTÁT, -Ă, învîrstați, -te, adj. Cu dungi, dungat, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. În toate părțile, dealuri rotunde... cu holde-nvîrstate pe dulcea revărsare a coastelor. VLAHUȚĂ, O. A. 424. – Variante: învrîstát, -ă (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrstát, -ă (SEVASTOS, N. 46) adj.
ÎNVRÎSTÁ vb. I v. învîrsta.
ÎNVRÎSTÁT, -Ă adj. v. învîrstat.
VÎRSTÁ vb. I v. învîrsta.
VÎRSTÁT, -Ă adj. v. învîrstat.
VRÎSTÁ vb. I v. învîrsta.
învârstá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 învârsteáză
învârstá vb., ind. prez. 1 sg. învârstéz, 3 sg. și pl. învârsteáză
ÎNVÂRSTÁ vb. v. dunga, tărca, vărga.
ÎNVÂRSTÁT adj. v. bălțat, dungat, tărcat, vărgat.
SĂPTĂMÂNA ÎNVÂRSTÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.
A ÎNVÂRSTÁ ~éz tranz. A ornamenta cu dungi; a dunga; a vărga. /în + vârstă
învârstá, învârstéz, vb. I (pop.) 1. a vărga, a înflora. 2. a lega în mănunchi.
învârstát, învârstátă, adj. (pop.) 1. vărgat, înflorat. 2. legat în mănunchi.
învrâstá, învrâștéz, vb. I (pop.) 1. a face vrâste (dungi, fâșii, vergi) pe un obiect, a face cu vrâste un obiect; a îndunga, a învărga. 2. (fig.) a alterna. 3. (fig.; refl.) a deveni schimbăcios, a se schimba.
învrâstát, învrâstátă, adj. (pop.) 1. cu dungi, dungat, pestriț. 2. amestecat, alternativ, schimbăcios.
învârstà v. 1. a înflora și vărga: a învârsta marame; 2. a lega în mănunchi: și flori culegea, cunune învârsta POP. [V. vârstă].
învârstat a. vărgat: marame învârstate de borangic fig. dealul învârstat de lanuri.
învîrstéz, V. vîrstez.
vîrstéz v. tr. (d. vîrstă, dungă, ca sîrb. vrstati, a alinia). Însemn pin dungĭ. – Și înv-. – În est vrîstez: lucrurile lumiĭ vîrstează toate și turbură (Cost. 1, 293).
învîrsta vb. v. DUNGA. TĂRCA. VĂRGA.
învîrstat adj. v. BĂLȚAT. DUNGAT. TĂRCAT. VĂRGAT.
săptămâna învîrsta s. v. CÎRNELEAGĂ. HARȚI.
învârstá, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – (reg.) 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea, 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie, 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat” (Șăineanu, Scriban, DEX); var. a lui învrăsta (< în + vrâstă) (MDA).
învârstát, -ă, învârstați, -te, (învrâstat), adj. – (reg.) Cu dungi, vărgat: „Numa eu, mămucă, n-am / Țoluc învrâstat pă pat” (Bilțiu, 1990: 377). – Din în- + vârstă „dungă” (< srb. vrsta) + suf. -at (DEX); din învrâsta (MDA).
învârstá, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă, ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat”.
învârstát, -ă, (învrâstat), adj. – Cu dungi, vărgat: „Numa eu, mămucă, n-am / Țoluc învrâstat pă pat” (Bilțiu 1990: 377). – În- + vârstă „dungă” (< srb. vrsta) + -at.

învârstat dex online | sinonim

învârstat definitie

Intrare: învârsta
învârsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
vrâsta verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv
vârsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
învrâsta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: învârstat
vârstat adjectiv
învrâstat adjectiv
învârstat adjectiv