Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«nv├óltorire

├ÄNV├éLTOR├Ź, pers. 3 ├«nv├óltore╚Öte, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ridica ├«n v├órtejuri; a se ├«nvolbura. ÔÇô ├Än + v├óltoare.
├ÄNV├éLTOR├ŹRE, ├«nv├óltoriri, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a se ├«nv├óltori; ├«nvolburare. ÔÇô V. ├«nv├óltori.
├ÄNV├éLTOR├Ź, pers. 3 ├«nv├óltore╚Öte, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ridica ├«n v├órtejuri; a se ├«nvolbura. ÔÇô ├Än + v├óltoare.
├ÄNV├éLTOR├ŹRE, ├«nv├óltoriri, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a se ├«nv├óltori; ├«nvolburare. ÔÇô V. ├«nv├óltori.
├ÄNV├ÄLTOR├Ź, ├«nv├«ltoresc, vb. IV. Refl. A se ├«nv├«rteji, a fi cuprins de v├«ltoare. Colbul de pe jos se ├«nv├«ltore╚Öte, se a╚Öaz─â ├«n straturi groase pe fe╚Ťele br─âzdate de sudoare. REBREANU, I. 12.
├ÄNV├éLTOR├Ź, ├«nv├óltoresc, vb. IV. Refl. A se ├«nv├órteji, a fi cuprins de v├óltoare. ÔÇô Din ├«n- + v├óltoare.
├ÄNV├éLTOR├Ź vb. v. ├«nv├órteji, ├«nvolbura, zbate.
A ├ÄNV├éLTOR├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ├«nv├óltoreasc─â. /├«n + v├óltoare
A SE ├ÄNV├éLTOR├Ź m─â ~├ęsc intranz. A fi cuprins de v├óltoare. /├«n + v├óltoare
învîltori vb. v. ÎNVÎRTEJI. ÎNVOLBURA. ZBATE.

învâltorire dex online | sinonim

învâltorire definitie

Intrare: învâltorire
învâltorire
Intrare: învâltori
învâltori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a