Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«ntrupa

├ÄNTRUP├ü, ├«ntrupez, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A lua sau a da form─â concret─â (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) ├«ncarna. 2. Tranz. (├Änv.) A uni, a ├«ncorpora ├«ntr-un singur tot. ÔÇô ├Än + trup.
├ÄNTRUP├ü, ├«ntrupez, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A lua sau a da form─â concret─â (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) ├«ncarna. 2. Tranz. (├Änv.) A uni, a ├«ncorpora ├«ntr-un singur tot. ÔÇô ├Än + trup.
├ÄNTRUP├ü, ├«ntrupez, vb. I. 1. Refl. A lua form─â concret─â, a se concretiza. V. ├«ntruchipa. C├«nd figura amicului Costic─â s-a ├«ntrupat ├«ntreag─â ├«n imagina╚Ťia lor, to╚Ťi trei ├«i z├«mbesc cu dragoste. CARAGIALE, O. II 217. [├Än ┬źDiana cu ciuta┬╗] par a se fi ├«ntrupat toate cuget─ârile cele mai nobile... ce instinctul v├«n─âtoriei a putut vreodat─â s─â ├«nsufle unor oameni de geniu. ODOBESCU, S. III 52. ÔŚŐ Tranz. P─ârea c─â-╚Öi croie╚Öte un plan sau c─â se preg─âte╚Öte s─â ├«ntrupeze o hot─âr├«re mai dinainte luat─â. HOGA╚ś, M. N. 221. E o f─âptur─â-aievea, cu g├«nd din g├«ndul meu, Dintr-un noian de raze am ├«ntrupat-o eu. EMINESCU, O. IV 173. ╚śi cobor├ónd din soare a tale cuget─âri, Ai ├«ntrupa c├«ntarea sublimei de╚Ötept─âri. BELDICEANU, P. 135. 2. Tranz. (├Änvechit) A alc─âtui un singur corp, a uni, a ├«mpreuna ├«ntr-un singur tot. ╚śtefan-vod─â puse ├«n g├«nd... a-ntrupa ╚Ťara lui Radu cu Moldova. ISPIRESCU, la TDRG. El voie╚Öte a ├«ntrupa toat─â rom├«nimea ├«ntr-un singur stat. B─éLCESCU, O. II 13.
întrupá (a ~) vb., ind. prez. 3 întrupeáză
├«ntrup├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntrup├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntrupe├íz─â
├ÄNTRUP├ü vb. 1. a (se) incarna, a (se) ├«ntruchipa, (├«nv.) a (se) ├«mpeli╚Ťa, a (se) ├«nchipui, a (se) ├«ncorpora, a (se) omeni. (S-a ~, lu├ónd ├«nf─â╚Ťi╚Öare de femeie.) 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
ÎNTRUPÁ vb. v. alipi, anexa, atașa, încorpora.
A ├ÄNTRUP├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se ├«ntrupeze. 2) A uni ├«ntr-un timp comun. /├«n + trup
A SE ÎNTRUPÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A-și găsi expresia materială; a căpăta formă concretă; a se întruchipa; a se materializa. /în + trup
├«ntrup├á v. 1. a forma un singur trup, a incorpora; 2. a lua corp; 3. se zice ├«n special de Cuv├óntul lui Dumnezeu care sÔÇÖa f─âcut om.
├«ntrup├ęz v. tr. (d. trup). ├Äncorporez, anexez: a ├«ntrupa o provincie une─ş ╚Ť─âr─ş. Reproduc, reprezent: acest om ├«ntrupeaz─â viclenia. V. refl. ─Ča┼ş corp, ├«m─ş formez corp; m─â ├«ncorporez: Iisus Hristos sÔÇÖa ├«ntrupat din spiritu sf├«nt ╚Öi din fec─şoara Maria (Crezu). ÔÇô Vech─ş ╚Öi ├«ntrupo╚Öez. V. incarnez.
├«ntrupa vb. v. ALIPI. ANEXA. ATA╚śA. ├ÄNCORPORA.
├ÄNTRUPA vb. 1. a (se) incarna, a (se) ├«ntruchipa, (├«nv.) a (se) ├«mpeli╚Ťa, a (se) ├«nchipui, a (se) ├«ncorpora, a (se) omeni. (S-a ~, lu├«nd ├«nf─â╚Ťi╚Öare de femeie.) 2. a (se) concretiza, a (se) incarna, a (se) ├«ntruchipa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iat─â cum a fost ~ aceast─â idee.) 3. a incarna, a ├«ntruchipa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (├«nv.) a ├«nchipa. (El ~ for╚Ťa brutal─â.)

întrupa dex online | sinonim

întrupa definitie

Intrare: întrupa
întrupa verb grupa I conjugarea a II-a