Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru ├«ntruchipare

├ÄNTRUCHIP├ü, ├«ntruchipez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa ├«n forme concrete, a reprezenta. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi g─âsi o expresie concret─â ├«n cineva sau ├«n ceva, a lua form─â concret─â, a se realiza. 2. A ├«ntocmi; a forma, a alc─âtui. ÔÇô ├Äntru + chip sau ├«ntr-un chip.
├ÄNTRUCHIP├üRE, ├«ntruchip─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ntruchipa ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«ntruchipa.
├ÄNTRUCHIP├ü, ├«ntruchipez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa ├«n forme concrete, a reprezenta. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi g─âsi o expresie concret─â ├«n cineva sau ├«n ceva, a lua form─â concret─â, a se realiza. 2. A ├«ntocmi; a forma, a alc─âtui. ÔÇô ├Äntru + chip sau ├«ntr-un chip.
├ÄNTRUCHIP├üRE, ├«ntruchip─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ntruchipa ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«ntruchipa.
├ÄNTRUCHIP├ü, ├«ntruchipez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa (ceva) ├«n forme concrete, a reprezenta. V. ├«ntrupa. Uniunea Sovietic─â ├«ntruchipeaz─â triumful, istoric al leninismului. LUPTA DE CLAS─é, 1950, nr. 4, 33. Sute de ani de-a r├«ndul folclorul a fost pentru poporul nostru cea mai ├«nsemnat─â form─â de via╚Ť─â cultural─â ├«n care el ╚Öi-a ├«ntruchipat n─âzuin╚Ťele. BENIUC, P. 7. S-a ├«nsurat cu o fat─â bogat─â ╚Öi ur├«t─â, dar a iubit-o ca ochii din cap, c─âci ea ├«i ├«ntruchipa p─âm├«nturile, casa, vitele, toat─â averea. REBREANU, I. 56. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi g─âsi expresie concret─â ├«n cineva sau ├«n ceva, a lua form─â concret─â, a se realiza. Comisul Manole ├«╚Öi ├«ntoarse privirile spre zarea c├«mpiei, unde str─âluceau aburii afundului dep─ârt─ârii ╚Öi se ├«ntruchipau umbrele de vis ale trecutului scufundat. SADOVEANU, F. J. 514. 2. A forma, a alc─âtui, a ├«ntocmi, a ├«njgheba. Patru doage ├«╚Öi alege, Le-ntocme╚Öte, le-ncleiaz─â: Fluier cu r─âsunet m├«ndru Astfel ├«╚Öi ├«ntruchipeaz─â. IOSIF, P. 73. Un praznic s─â c─ât─âm s─â-ntruchip─âm. CONTEMPORANUL, III 292.
├ÄNTRUCHIP├üRE, ├«ntruchip─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ntruchipa ╚Öi rezultatul ei; reprezentare ├«n forme concrete, concretizare, realizare. Invincibila Uniune Sovietic─â [este] ├«ntruchiparea vie a visurilor tuturor popoarelor ╚Öi reazimul de neclintit al maselor asuprite din toat─â lumea ├«n lupta lor pentru pace, libertate ╚Öi o via╚Ť─â fericit─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 298, 1/1.
întruchipá (a ~) vb., ind. prez. 3 întruchipeáză
întruchipáre s. f., g.-d. art. întruchipắrii; pl. întruchipắri
├«ntruchip├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntruchip├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntruchipe├íz─â
întruchipáre s. f., g.-d. art. întruchipării; pl. întruchipări
ÎNTRUCHIPÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica. 4. v. simboliza.
ÎNTRUCHIPÁRE s. 1. v. concretizare. 2. v. personificare.
A ├ÄNTRUCHIP├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«ntruchipeze. [Sil. ├«n-tru-] /├«ntru + chip
A SE ÎNTRUCHIPÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A-și găsi expresia materială; a căpăta chip concret; a se întrupa; a se materializa. /întru + chip
întruchipà v. Mold. a împreuna, a alcătui cam cu anevoie. [Fuziune din chip și întrupa].
*├«ntruchip├ęz v. tr. (├«ntru 2 ╚Öi chip). Cuv. fabricat. Rar. ├Änchipu─şesc, formez, realizez, reproduc, reprezent.
├ÄNTRUCHIPA vb. 1. a (se) incarna, a (se) ├«ntrupa, (├«nv.) a (se) ├«mpeli╚Ťa, a (se) ├«nchipui, a (se) ├«ncorpora, a (se) omeni. (S-a ~, lu├«nd ├«nf─â╚Ťi╚Öare de femeie.) 2. a (se) concretiza, a (se) incarna, a (se) ├«ntrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iat─â cum s-a ~ acest lucru.) 3. a incarna, a ├«ntrupa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (├«nv.) a ├«nchipa. (El ~ for╚Ťa brutal─â.) 4. a reprezenta, a simboliza, (├«nv.) a ├«nchipa. (Ce ~ acest semn?)
├ÄNTRUCHIPARE s. 1. concretizare, incarnare, ├«ntrupare, materializare, realizare, (rar) sensibilizare. (~ unei idei.) 2. incarnare, ├«ntrupare, personificare, reprezentare, simbolizare, (├«nv.) personifica╚Ťie. (~ r─âului.)

întruchipare dex online | sinonim

întruchipare definitie

Intrare: întruchipa
întruchipa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: întruchipare
întruchipare substantiv feminin