Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru ├«ntrep─âtruns

├ÄNTREP─éTR├ÜNDE, ├«ntrep─âtr├║nd, vb. III. Refl. recipr. A se p─âtrunde reciproc. ÔÇô ├Äntre1- + p─âtrunde.
├ÄNTREP─éTR├ÜNDE, ├«ntrep─âtr├║nd, vb. III. Refl. recipr. A se p─âtrunde reciproc. ÔÇô ├Äntre1- + p─âtrunde.
ÎNTREPĂTRÚNDE, întrepătrúnd, vb. III. Refl. reciproc. A se pătrunde unul pe altul, a străbate unul prin altul. O zeamă carnală se întrepătrunde cu plăcile metalice, împrăștiind un miros de oaie opărită. SAHIA, N. 34.
!├«ntrep─âtr├║nde (a se ~) (-p─â-trun-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ├«ntrep─âtr├║nde, imperf. 3 sg. se ├«ntrep─âtrunde├í, perf. s. 3 sg. se ├«ntrep─âtr├║nse; conj. prez. 3 s─â se ├«ntrep─âtr├║nd─â; ger. ├«ntrep─âtrunzß║ąndu-se; part. ├«ntrep─âtr├║ns
întrepătrúnde vb. pătrunde
A SE ÎNTREPĂTRÚNDE pers. 3 se întrepătrúnd intranz. A se pătrunde reciproc (cu cineva sau ceva). [Sil. în-tre-pă-trun-] /între- + a pătrunde

întrepătruns dex online | sinonim

întrepătruns definitie

Intrare: întrepătrunde
întrepătrunde verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: întrepătruns
întrepătruns participiu