Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ├«ntrema

├ÄNTREM├ü, ├«ntremez, vb. I. Refl. A-╚Öi rec─âp─âta s─ân─âtatea sau puterile; a se ├«nzdr─âveni. ÔŚŐ Tranz. Tratamentul l-a ├«ntremat. ÔÖŽ Fig. A se ├«nt─âri. ÔÇô Et. nec.
├ÄNTREM├ü, ├«ntremez, vb. I. Refl. A-╚Öi rec─âp─âta s─ân─âtatea sau puterile; a se ├«nzdr─âveni. ÔŚŐ Tranz. Tratamentul l-a ├«ntremat. ÔÖŽ Fig. A se ├«nt─âri. ÔÇô Et. nec.
├ÄNTREM├ü, ├«ntremez, vb. I. 1. Refl. A-╚Öi rec├«╚Ötiga s─ân─âtatea sau puterile, a se face s─ân─âtos (dup─â o boal─â); a se reface, a se ├«ndrepta, a se restabili, a se ├«nzdr─âveni. Prinse a se mai ├«ntrema ╚Öi la fa╚Ť─â ╚Öi la glas. ST─éNOIU, C. I. 169. Olecu╚Ť─â de odihn─â ╚Öi s─â ├«ntremeaz─â zmeul b─âtr├«n. DELAVRANCEA, O. II 34. I-a dat ╚Öi lui de a m├«ncat ╚Öi ├«ntrem├«ndu-se bine au pornit. ╚śEZ. V 153. 2. Refl. Fig. A se ├«nt─âri, a se consolida. S─â c─âut─âm... a ne men╚Ťine... ├«ntrem├«ndu-ne noi azi mai tare, ca na╚Ťiune ╚Öi ca stat. ODOBESCU, S. III 451. ÔŚŐ Tranz. D-om lua Averile, Ne-om ├«ntrema St─ârile, Ne-om ├«mbuna Zilele. TEODORESCU, P. P. 552. ÔÖŽ A c─âp─âta for╚Ť─â, a deveni mai tare, mai puternic. Adierea... Se iu╚Ťe╚Öte, se-ntremeaz─â, mi╚Öc─â unda ╚Öi-i d─â br├«nci. MACEDONSKI, O. I 161. 3. Tranz. (├Änvechit) A preg─âti, a ╚Ťine gata de atac. Ce dai tu ├«n mine, m─â? (╚śi ciomagu-╚Öi ├«ntrem─â). PANN, P. V. III 30. ÔŚŐ Fig. B─âtr├«nul atuncea gura-╚Öi ├«ntremeaz─â, ╚śi ├«nv─â╚Ť─âtura astfel ├«╚Öi urmeaz─â. PANN, P. V. I 12.
întremá (a ~) vb., ind. prez. 3 întremeáză
├«ntrem├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntrem├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntreme├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntrem├ęze
├ÄNTREM├ü vb. (MED.) 1. a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) t─âm─âdui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) s─ân─âto╚Öa, a (se) tocmi, a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) r─âzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) a (se) zvidui, (├«nv.) a (se) remedia, a (se) vr─âciui. (S-a ~ complet dup─â o lung─â boal─â.) 2. a (se) fortifica, a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«nt─âri, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«mputernici, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) v├ónjo╚Öa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a mai ~ pu╚Ťin dup─â scarlatin─â.)
├«ntrem├í (├«ntrem├ęz, ├«ntrem├ít), vb. ÔÇô 1. A mi╚Öca, a agita. ÔÇô 2. (Refl.) A se ├«nzdr─âveni, a se face bine. ÔÇô Var. (Mold., Bucov.) ├«ntrarma. De la arm ÔÇ×piciorÔÇŁ, cu pref. ├«ntru- (Pu╚Öcariu, Dacor., I, 235; DAR; Pu╚Öcariu, Lr., 358); sensul ar fi, deci, ÔÇ×a pune pe picioare, a sculaÔÇŁ. Este mai pu╚Ťin probabil─â der. din lat. trama (Cre╚Ťu 376; Tiktin). ÔÇô Der. ├«ntrem─âtor, adj. (care ├«ntremeaz─â).
A ├ÄNTREM├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«ntremeze; a ├«nzdr─âveni; a ├«nfiripa. /Orig. nec.
A SE ├ÄNTREM├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi reveni dup─â o boal─â; a rec─âp─âta puteri; a se ├«nfiripa; a se ├«nzdr─âveni. /Orig. nec.
├«ntrem├á v. 1. a reveni la s─ân─âtate: cu ├«ncetul se ├«ntrema; 2. a rec─âp─âta: b─âtr├ónul gura ÔÇÖ╚Öi ├«ntremeaz─â PANN; 3. a restabili: s─âÔÇÖ╚Öi ├«ntremeze o╚Ötirea din spaim─â B─éLC. [Metafor─â luat─â din tehnica ╚Ťesutului (v. tram─â): a ├«ntinde p├ónza spre a o ╚Ťese, ├«n opozi╚Ťiune cu destr─âma].
├«ntr├ím, ├«ntrß║»m, ├«ntr─âm├ęz ╚Öi -em├ęz, a -├í v. tr. (d. ├«n ╚Öi tram, ca distram). Restabilesc s─ân─âtatea, ├«nt─âresc, infiripez: m├«ncarea ╚Öi b─âutura te ├«ntremeaz─â. V. refl. ├Äm─ş recap─ât s─ân─âtatea: bolnavu sÔÇÖa ├«ntremat.
├«ntrem├ęz, V. ├«ntram.
├ÄNTREMA vb. (MED.) 1. a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) t─âm─âdui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) s─ân─âto╚Öa, a (se) tocmi, a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) r─âzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) a (se) zvidui, (├«nv.) a (se) remedia, a (se) vr─âciui. (S-a ~ dup─â o lung─â boal─â.) 2. a (se) fortifica, a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«nt─âri, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«mputernici, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) v├«njo╚Öa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a mai ~ pu╚Ťin dup─â scarlatin─â.)
├«ntrem├í, ├«ntremez, vb. refl. ÔÇô A se ├«nzdr─âveni, a-╚Öi reveni, a rec─âp─âta puteri. ÔÇô Et. nec. (DEX, MDA); cuv├ónt autohton, f─âr─â corespondent ├«n albanez─â (Russu, 1970).

întrema dex online | sinonim

întrema definitie

Intrare: întrema
întrema verb grupa I conjugarea a II-a