Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru ├«ntreit

├ÄNTRE├Ź, ├«ntreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. ÔÇô ├Än + trei.
├ÄNTRE├ŹT, -─é, ├«ntrei╚Ťi, -te, adj. 1. ├Änmul╚Ťit, m─ârit de trei ori. 2. (├Änv.) Care e compus din trei p─âr╚Ťi de acela╚Öi fel. ÔÇô V. ├«ntrei sau ├«n + trei + suf. -it.
├ÄNTRE├Ź, ├«ntreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. ÔÇô ├Än + trei.
├ÄNTRE├ŹT, -─é, ├«ntrei╚Ťi, -te, adj. 1. ├Änmul╚Ťit, m─ârit de trei ori. 2. (├Änv.) Care e compus din trei p─âr╚Ťi de acela╚Öi fel. ÔÇô V. ├«ntrei sau ├«n + trei + suf. -it.
├ÄNTRE├Ź, ├«ntreiesc, vb. IV. Tranz. A spori de trei ori; p. ext. a face mai mare, mai mult, mai numeros; a m─âri.
├ÄNTRE├ŹT, -─é, ├«ntrei╚Ťi, -te, adj. 1. ├Änmul╚Ťit, m─ârit, sporit de trei ori; p. ext. mai mare, mai puternic, mai numeros, mai mult. Un om energic ar putea scoate venituri ├«ntreite de c├«t arat─â scriptele de anii trecu╚Ťi. C. PETRESCU, ├Ä. II 67. A fost un gemet ├«ntreit, Din totul inimii pornit. CO╚śBUC, P. I 287. ÔŚŐ (Adverbial) ╚śi-a ├«ncordat grumazul ╚Öi s-a preg─âtit s─â-i r─âspund─â ├«ntreit pentru fiece cuvin╚Ťel. GALAN, B. I 146. 2. Care e compus din trei p─âr╚Ťi de acela╚Öi fel. Un arc de triumf... cu ├«ntreite prize. ODOBESCU, S. III 71. Artistul ar zugr─âvi... acest ├«ntreit ╚Öir de mun╚Ťi ce se ├«ntind ├«n amfiteatru pe orizon. NEGRUZZI, S. I 195.
├«ntre├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntrei├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ntrei├í; conj. prez. 3 s─â ├«ntrei├ísc─â
*├«ntre├şt adj. m., pl. ├«ntre├ş╚Ťi; f. ├«ntre├şt─â, f. ├«ntre├şte
├«ntre├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntrei├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ntrei├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntrei├ísc─â
├ÄNTRE├Ź vb. v. tripla.
├ÄNTRE├ŹT adj. v. triplu.
A ├ÄNTRE├Ź ~i├ęsc tranz. A m─âri de trei ori; a tripla. /├«n + trei
întreit a. de trei ori mai mare.
├«ntre─ş├ęsc v. tr. Fac de tre─ş or─ş ma─ş mare. V. triplic.
├«ntre├şt, -─â adj. De tre─ş or─ş ma─ş mare. Adv. De tre─ş or─ş ma─ş mult: a pl─âti ├«ntreit. V. triplu.
├ÄNTREI vb. a (se) tripla. (Produc╚Ťia s-a ~.)
ÎNTREIT adj. triplu. (Sumă ~.)

întreit dex online | sinonim

întreit definitie

Intrare: întrei
întrei conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: întreit
întreit adjectiv