ÎNTREÍ, întreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. – În + trei.

ÎNTREÍ, întreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. – În + trei.

ÎNTREÍ, întreiesc, vb. IV. Tranz. A spori de trei ori; p. ext. a face mai mare, mai mult, mai numeros; a mări.

întreí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întreiésc, imperf. 3 sg. întreiá; conj. prez. 3 să întreiáscă

întreí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întreiésc, imperf. 3 sg. întreiá; conj. prez. 3 sg. și pl. întreiáscă

ÎNTREÍ vb. v. tripla.

ÎNTREÍRE s. v. triplare.

A ÎNTREÍ ~iésc tranz. A mări de trei ori; a tripla. /în + trei

întreĭésc v. tr. Fac de treĭ orĭ maĭ mare. V. triplic.

ÎNTREI vb. a (se) tripla. (Producția s-a ~.)

ÎNTREIRE s. triplare. (~ producției.)