Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru ├«ntregitor

├ÄNTREGIT├ôR, -O├üRE, ├«ntregitori, -oare, adj. Care ├«ntrege╚Öte, care completeaz─â. ÔÇô ├Äntregi + suf. -tor.
├ÄNTREGIT├ôR, -O├üRE, ├«ntregitori, -oare, adj. Care ├«ntrege╚Öte, care completeaz─â. ÔÇô ├Äntregi + suf. -tor.
ÎNTREGITÓR, -OÁRE, întregitori, -oare, adj. Care întregește, care completează.
întregitór adj. m., pl. întregitóri; f. sg. și pl. întregitoáre
întregitór adj. m., pl. întregitóri; f. sg. și pl. întregitoáre
ÎNTREGITÓR adj. v. suplimentar.
ÎNTREGITOR adj. complementar, subsidiar, suplimentar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)

întregitor dex online | sinonim

întregitor definitie

Intrare: întregitor
întregitor adjectiv