Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«ntregime

├ÄNTREG├ŹME, ├«ntregimi, s. f. Calitatea de a fi ├«ntreg; totalitate, plenitudine. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än ├«ntregime = de tot, complet. ÔÖŽ (Concr.) Ansamblul elementelor care constituie un tot. ÔÇô ├Äntreg + suf. -ime.
├ÄNTREG├ŹME, ├«ntregimi, s. f. Calitatea de a fi ├«ntreg; totalitate, plenitudine. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än ├«ntregime = de tot, complet. ÔÖŽ (Concr.) Ansamblul elementelor care constituie un tot. ÔÇô ├Äntreg + suf. -ime.
├ÄNTREG├ŹME, ├«ntregimi, s. f. (├Änvechit) Calitatea de a fi ├«ntreg; totalitate, deplin─âtate, plenitudine, integritate. S─â nu mai pute╚Ťi coprinde cu g├«ndul ├«ntregimea scopului ce-mi propun. ODOBESCU, S. II 234. ÔŚŐ (Ast─âzi ├«n loc. adv.) ├Än ├«ntregime = de tot, complet. Cartea a fost tradus─â ├«n ├«ntregime. Ôľş ├Äl cercet─â... din t─âlpi p├«n─â-n cre╚Ötet, ├«n ├«ntregime, de la distan╚Ť─â. C. PETRESCU, A. R. 15. ÔŚŐ Expr. Mai ├«ntregimea... = mai tot, aproape tot. S─â-i vad─â cineva desp─âr╚Ťi╚Ťi de mai ├«ntregimea emigra╚Ťiei. GHICA, A. 726. ÔÖŽ (Concretizat; urmat de un genitiv) Tot ceea ce constituie ceva. Un copaci b─âtr├«n c─âzuse... se a╚Öternuse Cu-ntregimea-i la p─âm├«nt. PANN, P. V. II 53.
├«ntreg├şme s. f., g.-d. art. ├«ntreg├şmii; (ansambluri) pl. ├«ntreg├şmi
├«ntreg├şme s. f., g.-d. art. ├«ntreg├şmii; pl. ├«ntreg├şmi
├ÄNTREG├ŹME s. v. totalitate.
├ÄNTREG├ŹME ~i f. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este ├«ntreg; deplin─âtate; integritate. ÔŚŐ ├Än ~ cu totul; complet. /├«ntreg + suf. ~ime
întregime f. stare întreagă.
├«ntreg├şme f. Starea de a fi ├«ntreg, totalitate. Deplin─âtate. ├Än ├«ntregime, ├«n totalitate, peste tot.
ÎNTREGIME s. integritate, totalitate. (~ bunurilor.)

întregime dex online | sinonim

întregime definitie

Intrare: întregime
întregime substantiv feminin