Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru ├«ntreg

├ÄNTR├ëG, -E├üG─é, ├«ntregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ÔŚŐ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = ├«n ├«ntregime; peste tot, pe toat─â suprafa╚Ťa. ÔÖŽ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefrac╚Ťionat─â. ÔÖŽ Ne├«nceput, neatins, din care nu lipse╚Öte nimic. 2. Teaf─âr, s─ân─âtos, nev─ât─âmat. ÔÖŽ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre no╚Ťiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate ob╚Ťine prin adunarea repetat─â a num─ârului unu cu el ├«nsu╚Öi. ÔÇô Lat. integer, -gra.
├ÄNTR├ëG, -E├üG─é, ├«ntregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ÔŚŐ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = ├«n ├«ntregime; peste tot, pe toat─â suprafa╚Ťa. ÔÖŽ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefrac╚Ťionat─â. ÔÖŽ Ne├«nceput, neatins, din care nu lipse╚Öte nimic. 2. Teaf─âr, s─ân─âtos, nev─ât─âmat. ÔÖŽ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre no╚Ťiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate ob╚Ťine prin adunarea repetat─â a num─ârului unu cu el ├«nsu╚Öi. ÔÇô Lat. integer, -gra.
├ÄNTR├ëG, -E├üG─é, ├«ntregi, adj. 1. Din care nu lipse╚Öte nimic, luat ├«n totalitatea lui, ├«n ├«ntregime; tot, complet, ne╚Ötirbit. ╚śi vis├«nd o-ntreag─â lume Tot nu poate s─â adoarm─â. EMINESCU, O. I 210. Atunci natura-ntreag─â... ├«╚Öi puse pentru mine coroana sa de flori. ALECSANDRI, P. A. 65. ÔŚŐ (Substantivat, n.) ├Äntregul este mai mare dec├«t partea. ÔŚŐ Loc. adv. Pe de(-a)-ntregul = ├«n ├«ntregime; peste tot, pe tot cuprinsul. Bate-╚Ťi negrul Pe de-ntregul. ALECSANDRI, P. P. 11. ÔÖŽ (Despre lucruri care se pot consuma sau despre recipientul ├«n care se afl─â ele) Din care nu s-a luat nimic, neatins, ne├«nceput. ├Äi mergeau sarmalele ├«ntregi pe g├«t. CREANG─é, P. 32. ╚śi sl─ânina ├«ntreag─â, ╚Öi varza uns─â, nu se poate. 2. (Despre fiin╚Ťe) Teaf─âr, s─ân─âtos, neatins de vreo infirmitate fizic─â sau psihic─â. Eram tineri ╚Öi eram ├«ntregi. SAHIA, N. 19. Ei, vezi, ╚Öi s─â te miri ce spun: Din om ├«ntreg te fac nebun ╚śi din voinic, neom te las─â! CO╚śBUC, P. I 243. Era... ├«ntreg la minte. ISPIRESCU, L. 217. ÔŚŐ (Despre abstracte) V─â ve╚Ťi bucura pururea de o ├«ntreag─â s─ân─âtate. DR─éGHICI, R. 157. ÔÖŽ Viu. Dac─â r─âm├«ne ├«ntreg coconul, se primejduie╚Öte via╚Ťa ei. SADOVEANU, D. P. 45. ÔÖŽ Fig. Neclintit, ne╚Öov─âitor, integru. Femeile ╚Öi fetele ├«n scrierile lui ÔÇÖTurgheniev au caracterul ├«ntreg, hot─âr├«t. GHEREA, ST. CR. II 220. ÔŚŐ Expr. Inim─â ├«ntreag─â = caracter ├«ndr─âzne╚Ť, curajos. Frunzuli╚Ť─â foaie frag─â, A cui e╚Öti, feti╚Ť─â drag─â? ÔÇô A ─âlui cu mustea╚Ťa neagr─â ╚śi cu inima ├«ntreag─â. ╚śEZ. I 291. Mi-oi face inima-ntreag─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 83. 3. (Despre no╚Ťiuni temporale) Deplin, complet, ├«ncheiat. Dar cum s─â stai o noapte ├«ntreag─â... dup─â aceea. DUMITRIU, N. 134. ╚śi ├«n toat─â ├«mp─âr─â╚Ťia se ╚Ťinu veselie mare o s─âpt─âm├«n─â ├«ntreag─â. ISPIRESCU, L. 2. Galbena lunc─â viseaz─â o iarn─â ├«ntreag─â de-un c├«nt. EMINESCU, O. IV 35. ÔŚŐ (├Änt─ârind ideea de durat─â) Vaporii de ap─â care se ridicau din mare, de pe Dun─âre ╚Öi din ghiolurile deltei r─âm├«neau plutind in atmosfer─â ceasuri ├«ntregi. BART, E. 386. Mi-a fost luni ├«ntregi m├«nie C─â tu nu te-ai priceput. CO╚śBUC, P. I 51. 4. (Aritm.; despre numere) Care se poate ob╚Ťine prin adunarea repetat─â a num─ârului ┬źunu┬╗ cu el ├«nsu╚Öi. Raportul a dou─â segmente de dreapt─â se exprim─â printr-o frac╚Ťie sau printr-un num─âr ├«ntreg. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Num─âr care con╚Ťine numai unit─â╚Ťi nefrac╚Ťionate. Doi ├«ntregi ╚Öi patru ╚Öeptimi.
├«ntr├ęg adj. m., f. ├«ntre├íg─â, g.-d. art. ├«ntr├ęgii; pl. m. ╚Öi f. ├«ntr├ęgi
!├«ntr├ęg-├«ntregul├ę╚Ť (pop.) adj. m., pl. ├«ntr├ęgi-├«ntregul├ę╚Ťi; f. ├«ntre├íg─â-├«ntregul├ş╚Ť─â, pl. ├«ntr├ęgi-├«ntregul├ş╚Ťe
pe de-a-ntr├ęgul loc. adv.
├«ntr├ęg adj. m., f. ├«ntre├íg─â, g.-d. art. ├«ntr├ęgii; pl. m. ╚Öi f. ├«ntr├ęgi
pe de-a-ntr├ęgul loc. adv.
ÎNTREÁGĂ adj. v. castă, fecioară, neprihănită, virgină.
├ÄNTR├ëG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul ├«ntreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. ├«mplinit. 6. deplin, ├«mplinit, ├«ncheiat. (Au trecut zece ani ├«ntregi.) 7. bun, plin. (O zi ├«ntreag─â a tot muncit.) 8. rotund. (Cifr─â ├«ntreag─â.) 9. tot. (├Äntreaga ╚Ťar─â.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, ne╚Ötirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a r─âmas ├«ntreg dup─â c─âdere.) 13. v. ne├«nceput. 14. v. teaf─âr. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.
ÎNTREG-DE-ÁRS s. v. holocaust.
├Äntreg Ôëá parte, mutilat, neteaf─âr, schilod
├«ntr├ęg (├«ntre├íg─â), adj. ÔÇô 1. Teaf─âr, s─ân─âtos. ÔÇô 2. Neatins, din care nu lipse╚Öte nimic. ÔÇô 3. Ferm, integru. ÔÇô 4. Complet, tot, din care nu s-a luat nimic. ÔÇô 5. (S. n.) Num─âr ├«ntreg. ÔÇô 6. (S. n.) Totalitate, ansamblu. ÔÇô Mr. (├«)ntreg, megl. antreg, istr. ─ântreg. Lat. integrum (Diez, I, 238; Pu╚Öcariu 892; Candrea-Dens., 886; REW 4479; DAR), cf. it. intero (piem. intr─Ök, ligur. intriegu, v. sard. intreu), v. fr. entre ÔÇ×robustÔÇŁ, (Morawski, M├ęlanges A. Thomas, Paris 1927, p. 305), fr. entier, sp. entero, port. enteiro. Pentru schimbarea de accent, cf. Rosetti, I, 51. Este dublet al lui integru, adj., din acela╚Öi etimon lat. (sec. XIX). Der. ne├«ntreg, adj. (incomplet; fricos); ├«ntregime, s. f. (totalitate, integritate); ├«ntregie, s. f. (├«nv., integritate); ├«ntregiune (var. ├«ntreg─âciune, ├«ntreg─âtate), s. f. (├«nv., integritate, plenitudine); ├«ntregi, vb. (a completa; a sf├«r╚Öi, a termina); ├«ntregitor, adj. (care ├«ntrege╚Öte).
├ÄNTR├ëG1 ~gi m. mat. Num─âr f─âr─â unit─â╚Ťi frac╚Ťionare. Trei ~gi ╚Öi dou─â zecimi. [Sil. ├«n-treg] /<lat. integer, ~gra
├ÄNTR├ëG2 ~e├íg─â (~├ęgi) 1) A c─ârui integritate nu este atins─â; integral. P├óine ~eag─â. Lan ~. Text ~. ÔŚŐ Num─âr ~ num─âr care nu con╚Ťine o frac╚Ťie. 2) (mai ales ├«naintea cuv├óntului determinat) Care cuprinde ceva ├«n totalitatea sa; c─âruia nu-i lipse╚Öte nimic; tot; deplin; complet. ~ satul. ~eaga ╚Öcoal─â. ~ echipajul. ~eaga livad─â. ÔŚŐ Pe de-a-ntregul ├«n ├«ntregime; cu totul. 3) (despre unit─â╚Ťi de timp) Care dureaz─â de la ├«nceput p├ón─â la sf├ór╚Öit; tot. Anul ~. Noaptea ~eag─â. 4) (despre persoane) Care nu are infirmit─â╚Ťi (fizice sau psihice); f─âr─â nici o leziune; teaf─âr. Om ~. ÔŚŐ Cu mintea ~eag─â (sau ~ la minte) s─ân─âtos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, ~gra
├«ntreg a. 1. c─ârui nimic nu-i lipse╚Öte: o zi ├«ntreag─â; num─âr ├«ntreg, ├«n opozi╚Ťiune cu frac╚Ťiunea; 2. fig. s─ân─âtos (la cap sau la minte): om ├«ntreg. [Lat. INTEGRUM]. ÔĽĹ n. totalitate.
├«ntr├ęg, -e├íg─â adj., pl. m. ╚Öi f. eg─ş (lat. ─şnt├ęger, -gra, -grum, ├«ld. integer, d. in, ne, nu, ╚Öi tag din t├íctus, atins, adic─â integer = int├íctus, intact; it. int├ęro, fr. entier, sp. entero, pg. enteiro. V. integru). Deplin, complet, c─âru─şa nu-─ş lipse╚Öte nimic, tot: o zi ├«ntreag─â, ╚Ťara ├«ntreag─â sa┼ş ├«ntreaga ╚Ťar─â, poporu ├«ntreg sa┼ş ├«ntregu popor (fals: ├«ntreg poporu). Fig. Neatins, nev─ât─âmat: onoare ├«ntreag─â. S─ân─âtos (ma─ş ales la minte): om ├«ntreg. Aritm. Num─âr ├«ntreg, compus din unit─â╚Ť─ş ├«ntreg─ş (nu din frac╚Ťiun─ş), ca 19, 150, 1000 ╚Ö. a. S. m. Un ├«ntreg, un num─âr ├«ntreg. S. n. f─âr─â pl. ├Äntregu e ma─ş mare de c├«t partea, totalitatea e ma─ş mare de c├«t frac╚Ťiunile: poporu ├«n ├«ntregu lu─ş, ├«n ├«ntregimea lu─ş, ├«n totalitate. Pe de-a ├«ntregu (fam.), ├«n ├«ntregime. Adv. ├Äntreg, ├«n ├«ntregime, integral: a pl─âti ├«ntreg.
pe de-a-ntr├ęgul loc. adv.
întreagă adj. v. CASTĂ. FECIOARĂ. NEPRIHĂNITĂ. VIRGINĂ.
├ÄNTREG adj., s. I. adj. 1. complet. (O cantitate ~.) 2. complet, integral. (Textul ~ al nuvelei.) 3. complet, exhaustiv, integral, total. (Studiu ~; excerptare ~ a unui material.) 4. complet, deplin, integral, tot, total. (Suma ~ de plat─â.) 5. complet, ├«mplinit. (Cinci ani ~.) 6. deplin, ├«mplinit, ├«ncheiat. (Au trecut zece ani ~.) 7. bun, plin. (O zi ~ a tot muncit.) 8. rotund. (Cifr─â ~.) 9. tot. (~ ╚Ťar─â.) 10. complet, deplin, integral, total, (livr.) plenar, (├«nv.) cumplit. (Mul╚Ťumire ~; realizare ~.) 11. ne├«nceput, plin. (Un pahar ~ cu ap─â.) 12. intact, neatins, ne╚Ötirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a r─âmas ~ dup─â c─âdere.) 13. intact, neatins, ne├«nceput, (glume╚Ť, fig.) virgin. (Pachetul de ╚Ťig─âri a r─âmas ~.) 14. intact, neatins, nev─ât─âmat, s─ân─âtos, teaf─âr, valid, zdrav─ân, (pop.) nestricat, (├«nv. ╚Öi reg.) neb├«ntuit, (reg.) neted. (A sc─âpat ~ din accident.) 15. normal, s─ân─âtos, zdrav─ân. (E╚Öti om ~, ├«╚Ťi dai seama ce ai f─âcut?) II. s. ansamblu, tot. (Un ~ unitar.)
întreg-de-ars s. v. HOLOCAUST.
PARS PRO TOTO (lat.) parte pentru ├«ntreg ÔÇô Figur─â de stil, denumit─â sinecdoc─â, const├ónd ├«n sugerarea ├«ntregului prin descrierea sau numirea unei p─âr╚Ťi caracteristice din ├«ntreg.

întreg dex online | sinonim

întreg definitie

Intrare: întreg
├«ntreg adjectiv locu╚Ťiune adverbial─â
Intrare: ├«ntreg-├«ntregule╚Ť
├«ntreag─â-├«ntreguli╚Ť─â adjectiv feminin
├«ntreg-├«ntregule╚Ť adjectiv masculin