Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru ├«ntrece

├ÄNTR├ëCE, ├«ntr├ęc, vb. III. Tranz. 1. A dep─â╚Öi pe cineva ├«n mers, a l─âsa ├«n urm─â. 2. A dovedi superioritate fa╚Ť─â de cineva ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; a dep─â╚Öi. ÔÖŽ Refl. recipr. A c─âuta s─â se dep─â╚Öeasc─â unul pe altul. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ├«ntrecute = c─âut├ónd s─â se dep─â╚Öeasc─â unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumit─â limit─â; p. ext. a fi (sau a avea) mai mult dec├ót trebuie, a prisosi ÔŚŐ Loc. adv. (Pop.) De ├«ntrecut = mai mult dec├ót trebuie, de prisos. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se ├«ntrece cu gluma (sau cu ╚Öaga, rar, cu vorba) = a dep─â╚Öi limitele bunei-cuviin╚Ťe; a ├«mpinge lucrurile prea departe, a exagera. ÔÇô ├Än + trece.
├ÄNTR├ëCE, ├«ntr├ęc, vb. III. Tranz. 1. A dep─â╚Öi pe cineva ├«n mers, a l─âsa ├«n urm─â. 2. A dovedi superioritate fa╚Ť─â de cineva ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; a dep─â╚Öi. ÔÖŽ Refl. recipr. A c─âuta s─â se dep─â╚Öeasc─â unul pe altul. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ├«ntrecute = c─âut├ónd s─â se dep─â╚Öeasc─â unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumit─â limit─â; p. ext. a fi (sau a avea) mai mult dec├ót trebuie, a prisosi ÔŚŐ Loc. adv. (Pop.) De ├«ntrecut = mai mult dec├ót trebuie, de prisos. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se ├«ntrece cu gluma (sau cu ╚Öaga, rar, cu vorba) = a dep─â╚Öi limitele bunei-cuviin╚Ťe; a ├«mpinge lucrurile prea departe, a exagera. ÔÇô ├Än + trece.
├ÄNTR├ëCE, ├«ntr├ęc, vb. III. Tranz. 1. A dep─â╚Öi pe cineva ├«n mers, a trece ├«naintea cuiva, a lua ├«naintea cuiva. Am doi zmei... nici v├«ntul nu-i ├«ntrece. ALECSANDRI, P. A. 43. Doi care ├«ntrec pe ceilal╚Ťi, ajung├«nd mai nainte ╚Ťinta, primesc, cel ├«nt─âi un vas de argint... cel al doilea, 500 ruble. NEGRUZZI, S. I 36. ÔŚŐ Refl. reciproc. Un c├«rd de marsuini se ├«ntrec ├«n mers cu noi. BART, S. M. 30. Iar calul s─âu falnic, u╚Öoar─â n─âluc─â, Ce-n fug─â se-ntrece cu pas─ârea-n zbor... ├Än dar o s─â-l duc─â sultanului lor! MACEDONSKI, O. I 15. Acum s─â ne ├«ntrecem din fug─â, zise el. CREANG─é, P. 51. Voinicele, S─â te-ntreci cu r├«ndunele, Peste dealuri ╚Öi v─âlcele! ALECSANDRI, P. A. 36. 2. A da rezultate mai bune dec├«t altcineva, a se ar─âta superior ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie; a dep─â╚Öi. For╚Ťa bra╚Ťelor noastre ├«ntrece for╚Ťa tuturor motoarelor. SAHIA, N. 36. ÔŚŐ (Urmat de un complement de rela╚Ťie) Nimenea nu te va ├«ntrece cu frumuse╚Ťea. RETEGANUL, P. IV 5. Pe to╚Ťi ├«i ├«ntrecea... ├«n iste╚Ťime. id. ib. II 47. Din m├«ncare ╚Öi b─âutur─â lasÔÇÖ dac─â ne-a ├«ntrece cineva. CREANG─é, P. 259. ÔÖŽ (Regional) Refl. reciproc. A c─âuta s─â se dep─â╚Öeasc─â unul pe altul ├«ntr-o ac╚Ťiune, a se lua la ├«ntrecere cu cineva. Se ├«ntreceau ├«n discursuri care de care mai ├«nflorite. SADOVEANU, E. 112. Se-ntreceau care de care s─â-i arate mai mult─â cinste. ISPIRESCU, L. 104. 3. A trece peste..., a ajunge dincolo de..., a cov├«r╚Öi. Totul ├«ntrecuse dorin╚Ťele lui simple ╚Öi mediocre. C. PETRESCU, C. V. 237. Ne├«ndoielnic c─â arta ├«ntrece natura. GHEREA, ST. CR. II 51. ÔŚŐ Expr. A ├«ntrece a╚Ötept─ârile = a fi, a reprezenta, a valora mai mult dec├«t a╚Ötepta cineva. (Refl.) A se ├«ntrece cu gluma (sau cu vorba, cu ╚Öaga) = a trece m─âsura, a trece marginile bunei-cuviin╚Ťe, a duce lucrurile prea departe, a exagera. Dar ╚Ötii c─â te prea ├«ntreci cu ╚Öaga, Ivane. CREANG─é, P. 315. Nu te prea ├«ntrece cu vorba, c─â nu-╚Ťi ╚Öede bine. id. A. 106. ╚śtii tu c─â te prea ├«ntreci cu gluma? ALECSANDRI, T. 896. ÔÖŽ (Regional) A se alinta ca un copil, a face mofturi, nazuri. HaidÔÇÖ treci p├«r├«ul! Ce te-ntreci, Catrino! CO╚śBUC, P. I. 171.
├«ntr├ęce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntr├ęc, 1 pl. ├«ntr├ęcem; conj. prez. 3 s─â ├«ntre├íc─â; part. ├«ntrec├║t
├«ntr├ęce vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntr├ęc; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntre├íc─â; part. ├«ntrec├║t
├ÄNTR├ëCE vb. 1. v. dep─â╚Öi. 2. a dep─â╚Öi, a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a cov├ór╚Öi, a dep─â╚Öi. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 4. a dep─â╚Öi, (fig.) a eclipsa. (├Äl ~ prin inteligen╚Ť─â.) 5. v. birui. 6. (SPORT) a bate, a dispune, a ├«nvinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 7. a dep─â╚Öi, (pop.) a l─âsa. (╚śi-a ~ to╚Ťi partenerii.) 8. a dep─â╚Öi. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) 9. v. lupta. 10. a se ├«ncerca, a se ├«nfrunta, a se m─âsura, a se pune, (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?) 11. v. ├«nt├ólni.
A ├ÄNTR├ëCE ├«ntr├ęc tranz. A l─âsa ├«n urm─â; a dep─â╚Öi; a dovedi; a devansa. ~ la fug─â. ~ ├«n vitejie. ÔŚŐ ~ a╚Ötept─ârile (cuiva) a se dovedi mai presus dec├ót s-a a╚Öteptat (cineva). /├«n + a trece
A SE ├ÄNTR├ëCE m─â ├«ntr├ęc intranz. A lupta pentru ├«nt├óietate (├«ntr-un domeniu oarecare); a concura. ÔŚŐ ~ cu gluma (sau cu ╚Öaga) a-╚Öi permite mai mult dec├ót se cuvine. /├«n + a trece
întrece v. 1. a trece înaintea altora, a-i învinge; 2. a rivaliza, a concura; 3. fig. a trece peste marginile permise, a deveni insolent: te cam întreci.
├«ntr├ęc, -├║t, a -├ęce v. tr. (d. trec). Las ├«n urm─â, trec ├«naintea altora: l-a ├«ntrecut ├«n fug─â sa┼ş (fig.) ├«n vitejie, ├«n ╚Ötiin╚Ť─â. Exced., cov├«r╚Öesc, ├«nving: aceste dificult─â╚Ť─ş m─ş-a┼ş ├«ntrecut puterile. V. refl. M─â ─şa┼ş la ├«ntrecere, ├«m─ş ├«ncerc puterile ├«n compara╚Ťiune cu altu: ne ├«ntrecem la fug─â. Merg prea departe, ├«m─ş permit prea mult: sÔÇÖa ├«ntrecut cu b─âutura, cu gluma, cu vorba (a devenit insolent).
├ÄNTRECE vb. 1. a dep─â╚Öi, a devansa. (L-a ~ ├«n mers.) 2. a dep─â╚Öi, a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a cov├«r╚Öi, a dep─â╚Öi. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 4. a dep─â╚Öi, (fig.) a eclipsa. (├Äl ~ prin ├«nsu╚Öiri.) 5. a bate, a birui, a ├«nfr├«nge, a ├«nvinge, (pop.) a dovedi, a prididi, a r─âm├«ne, a r─âpune, a r─âzbi, a sup─âra, (├«nv. ╚Öi reg.) a supune, (├«nv.) a dob├«ndi, a fr├«nge, a pobedi, a r─âzbate, a sparge, a t├«mpi, a vinci. (I-a ~ pe du╚Ömani.) 6. (SPORT) a bate, a dispune, a ├«nvinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 7. a dep─â╚Öi, (pop.) a l─âsa. (╚śi-a ~ to╚Ťi partenerii.) 8. a dep─â╚Öi. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) 9. a se bate, a se lupta, a se m─âsura. (Hai s─â ne ~ ├«n lupt─â dreapt─â.) 10. a se ├«ncerca, a se ├«nfrunta, a se m─âsura, a se pune, (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?) 11. a se confrunta, a se ├«nfrunta, a se ├«nt├«lni. (Echipele se ~ m├«ine.)
├«ntr├ęce, ├«ntrec, vb. refl. ÔÇô A dep─â╚Öi m─âsura, a fi obraznic, a fi necuviincios. ÔÇô Din ├«n- + trece (< lat. traicere) (Scriban, DEX, MDA).
MATERIAM SUPERAT OPUS (lat.) me╚Öte╚Öugul ├«ntrece materialul ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×Metamorphoseon libriÔÇŁ, II, 5. Cuvinte de admira╚Ťie pentru m─âiestria cu care era zidit Palatul Soarelui.
a întrece măsura expr. v. a se întrece cu gluma.
a se întrece cu băutura expr. a consuma băuturi alcoolice în mod exagerat.
a se întrece cu gluma expr. a exagera, a depăși limitele acceptabile.

întrece dex online | sinonim

întrece definitie

Intrare: întrece
întrece verb grupa a III-a conjugarea a IX-a