Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
2 definiții pentru întrecătură
întrecătúră, întrecături, s.f. – 1. Persoană mofturoasă. 2. Persoană care nu respectă buna cuviință: „Da-amu-s niște întrecături, / Fac la fete strâgături” (Bilțiu, 2006: 214). – Din întrece + suf. -ătură (MDA).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
întrecătură dex online | sinonim
întrecătură definitie
Intrare: întrecătură
întrecătură
