Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«ntrarmare

├ÄNTRARM├ü, ├«ntrarmez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A (se) ├«narma. ÔÇô ├Äntru + arm─â.
├ÄNTRARM├ü, ├«ntrarmez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A (se) ├«narma. ÔÇô ├Äntru + arm─â.
ÎNTRARMÁ, întrarmez, vb. I. Tranz. (Învechit și popular) A înarma. (Fig.) Ca să vă întrarmez mai mult asupra unor asemenea împregiurări, vă voi tălmăci oareșicare din aceste vicleșuguri. DRĂGHICI, R. 183.
!întrarmá (a ~) (înv., pop.) (în-trar-) vb., ind. prez. 3 întrarmeáză
├«ntrarm├í vb. (sil. mf. ├«ntr-), ind. prez. 1 sg. ├«ntrarm├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntrarme├íz─â
ÎNTRARMÁ vb. v. înarma.
întrarmáre s.f. (înv. și pop.) înarmare.
întrarmà v a înarma.
├«ntrarm├ęz, V. armez.
întrarma vb. v. ÎNARMA.

întrarmare dex online | sinonim

întrarmare definitie

Intrare: întrarma
întrarma verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: ├«ntr-
Intrare: întrarmare
întrarmare